Acordul comercial de combatere a contrafacerii
From Wikipedia, the free encyclopedia
Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cât și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
ACCC ACTA | |
Acordul comercial de combatere a contrafacerii | |
Tip | Acord plurilateral |
---|---|
Semnat | 1 octombrie 2011 Tokyo, Japonia |
Semnatari | Australia, Canada, Coreea de Sud, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, SUA, Uniunea Europeană și 22 de state membre |
Participanți | Australia, Canada, Coreea de Sud, Elveția, Japonia, Maroc, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, SUA și Uniunea Europeană |
Ratificat de | Japonia |
Depozitar | Guvernul Japoniei |
Limbă | Engleză, franceză și spaniolă |
Prezență online | |
Anti-Counterfeiting Trade Agreement la Wikisource | |
Modifică date / text |
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negocierilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete până pe 22 mai 2008 când un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]
Pe 4 iulie 2012, Parlamentul European a respins în mod definitiv tratatul ACTA, anulând astfel posibilitatea ca Uniunea Europeană să ratifice acest acord internațional controversat care, în opinia criticilor săi, amenință libertățile individuale, în special cele legate de internet.[10]