Ion Heliade-Rădulescu
filolog, fondator de reviste, om politic român / From Wikipedia, the free encyclopedia
Ion Heliade-Rădulescu (n. , Târgoviște, Țara Românească – d. , București, România) a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă, prin aportul său cultural și estetic la dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și ca un precursor al poeziei moderne.[4]
Ion Heliade-Rădulescu | |||
Ion Heliade-Rădulescu (portret de Mișu Popp) | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | [1] Târgoviște, Țara Românească | ||
Decedat | (70 de ani)[1] București, România | ||
Părinți | Ilie Rădulescu și Eufrosina Danielopol | ||
Căsătorit cu | Maria Heliade Rădulescu, fostă Alexandrescu, rudă cu Grigore Alexandrescu[2] | ||
Cetățenie | România | ||
Ocupație | lingvist filolog[*] istoric traducător diplomat filozof scriitor poet critic literar[*] jurnalist traducător biblic[*] filolog clasicist[*] politician | ||
Limbi vorbite | limba română[3] | ||
Activitate | |||
Alte nume | Ion Heliade, Eliad | ||
Educație | Școala grecească de la Schitu Măgureanu | ||
A influențat pe | Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski | ||
Cunoscut pentru | Președinte al Academiei Române | ||
| |||
Semnătură | |||
Modifică date / text |
După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă, înainte de a învăța să citească românește din lucrarea Istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova), sub influența mamei sale, Eufrosina care „știa carte numai grecească,” după cum mărturisește Heliade.
În 1818, el devine elevul lui Gheorghe Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la „Sfântul Sava”. Este membru activ al asociațiilor culturale din epocă: Societatea Literară (din 1827), Societatea Filarmonică (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade propune planul unei „biblioteci universale”, inspirat de cel al lui L. Aymé-Martin,[5] menită să înzestreze cultura română cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, întreprindere uriașă, ce depășea cu mult chiar puterile unei generații, oricât de ambițioase. A fost și director al Arhivei Țării Românești, în perioada 1843-1848.
Ion Heliade Rădulescu a fost o personalitate marcantă a Revoluției de la 1848 din Țara Românească, fiind membru al guvernului provizoriu și apoi al locotenenței domnești.
Personalitatea complexă de scriitor a lui Ion Heliade Rădulescu a provocat în literatura română ample controverse, opiniile criticilor literari oscilând între acceptări elogioase și contestări severe. Indiferent de unele opinii negative, Heliade rămâne un reper important în dezvoltarea literaturii de limbă română. Îndemnul său impetuos: „Scrieți, băieți, numai scrieți!”, este emblematic pentru generația care a contribuit decisiv la dezvoltarea modernă a literaturii române.