Rinichi
From Wikipedia, the free encyclopedia
Rinichii (latină ren, adjectiv renal; greacă nephros) sunt o pereche de organe la animalele vertebrate, fiind parte esențială a aparatului excretor. Rolul principal al rinchilor este excreția, realizată prin filtrarea sângelui, eliminarea prin urină a substanțelor inutile sau dăunătoare, produse de organismul propriu sau luate din mediul exterior.
Rinichii regulează controlul compoziției urinei, prin producția hormonală, concentrația în electroliți a spațiului intracelular, presiunii sanguine, raportul baze-acizi (pH), mineralizarea oaselor, ca și a eritropoezei a tabloului sanguin.
În principiu funcția renală constă din două etape:
1- o filtrare primară fără elemente de resturi celulare, cu o urină diluată.
2 - o filtrare secundară când se va resorbi înapoi din urina primară o parte din lichidul eliminat împreună cu glucide, aminoacizi și electroliți rezultând o urină mai concentrată.
Numai această urină finală va fi eliminată prin uretere din organism.
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Rinichi | |
Rinichi văzuți din spate, cu coloana vertebrală scoasă | |
Rinichi de miel | |
Detalii | |
---|---|
Latină | ren |
Originea embrionară | mezoderm |
Parte din | aparat urogenital, sistem excretor |
Sistem | sistem excretor |
arteră renală | |
venă renală | |
plex nervos renal | |
ganglioni limfatici renali | |
Resurse externe | |
TA | A08.1.01.001 |
FMA | 7203 |
Terminologie anatomică |