Gabbianu corsu
From Wikipedia, the free encyclopedia
U Gabbianu corsu (Larus audouinii) hè un acellu chì face parte di a famiglia di i Laridae. A scuperta scentifica di u gabbianu corsu hè stata fatta per a prima volta in Corsica, in 1826, in u golfu di Vintilegne è in l'isulotti Bruzzi, da Charles Payraudeau. U nome latinu Larus audouinii hè statu datu in onore di u naturalistu francese Jean Victoire Audouin. U gabbianu corsu hè un acellu marinu, chì ùn friquenta ch'è u litturale è l'isulotti. À i ghjorni d'oghje, a populazione mundiale hè stimata à circa 20 000 coppii, tutti situati in l'areale di u Mare Terraniu. A populazione più impurtante si trova in Spagna, in u delta di l'Ebru. In la rigione di Catalogna, ci hè circa 16000 coppii. In u sessanta invece, a populazione mundiale tutale era stimata à 2000 coppii, è 'ssa spezia era tandu in traccia di sparisce.
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Larus audouinii | |||||
Classificazione scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Divisione | Chordata | ||||
Classa | Aves | ||||
Ordine | Charadriiformes | ||||
Famiglia | Laridae | ||||
Generu | Larus | ||||
Nome binuminale | |||||
Larus audouinii Payraudeau, 1826 | |||||
U gabbianu corsu hè longu 45-55 cm. A so apertura alare hè 115-145 cm. Pesa da 600 à 800 grammi. A cuvata di u gabbianu corsu hè di dui o trè ovi, d'aprile o di maghju. I piulaconi sò allevati dopu durente 5 simane.
U gabbianu corsu pò essa cunfusu incù l'acula marina cumuna. Ma ci sò e differenze trà e dui spezie: u gabbianu corsu hè bizzichirossa, invece l'acula marina cumuna hè bizzichigialla. U gabbianu corsu hè dinù più chjuca è e so ale sò più strette ch'è quelle di l'acula marina cumuna. Infine, e patte di u gabbianu corsu sò grisge-verde, quand'elle sò gialle ind'è l'acula marina cumuna.
U gabbianu corsu manghja picculi pesci. Accade ancu ch'ella catturessi insetti maiori. Ma ùn friquenta micca i rumenzulaghji, cum'ella face l'acula marina cumuna.