Bastìa

cumune francese, è capilocu di u Cismonte From Wikipedia, the free encyclopedia

Bastìa
Remove ads

Bastia hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suprana.

Bastìa

Thumb

DipartimentuCorsica suprana
Còdice pustale20200 è 20600
CircundariuBastia
Cantonecapilocu di 6 cantoni
MerrePetru Savelli
Pieve{{{pieve}}}
Latitùdine{{{lat}}} N
Longitùdine{{{long}}} E
Altitùdinemedia 30 m
massimale 963 m
minimale 0 m
Pupulazione44 355 ab. (2015)
Nome di l'abitantiBastiacci
Àrea{{{sup}}} km²

A cità hè prefettura di u dipartimentu è capilocu di u circundariu è di 6 cantoni. Hè u portu principale di l'isula, a so principale cità cummerciale e a so più grande agglumerazione urbana.

L'abitanti di Bastìa si chjamanu i Bastiacci.

Thumb
Bastia, u vechju portu
Remove ads

Geografia

Thumb
Bastìa

Bastia hè situata à nordu-levante di a Corsica, sottu à u Capicorsu. A timperatura media hè di 15,3 °C è ci hè 5 ghjorni di ghjellu à l'annu. I venti sò frequente è assai forti, e precipitazione sò abundente (700 mm), ma ci sò 340 ghjorni assuliati à l'annu.

Storia

Nanzu à l'occupazione di a Corsica per i genuvesi, Cardu era un paisolu. À i sò pedi ci era un picculu paese induve stavanu i pescadori. Stu picculu portu si chjamava Portu Cardu.

In u 1378 u guvernatore genuvese Leonello Lomellino decide a custruzzione d'un castellu nant'à un prumuntoriu chì supraneghja Portu Cardu, chì si chjamerà Castello della Bastìa. Cusì nasce a citatella di Bastia.

Dui quartieri si sviluppanu : Terra Vechja, chì currisponde tandu à Portu Cardu, oghje u Vechju Portu.

È Terra Nova, chì currisponde oghje à a Citatella.

Prestu diventa a più impurtante è a più pupulosa cità di l'isula. Cù u Trattatu di Versailles di u 1768 a Corsica passa à a Francia è in u 1791 Bastia ùn hè micca più capitale: per i Francesi era troppu vicina geograficamente è culturalmente à l'Italia.

Thumb
I quartieri di Terranova (in giallu) è Terravechja (in viulettu)
Remove ads

Merri

L'attuale merre di Bastia hè Pierre Savelli.

Demugrafia

Evoluzione di a pupulazione bastiaccia
(Fonte: Cassini[1] et Insee[2] - Insee[3]

Munumenti

Quartieri

A Citatella

Munumenti : U Palazzu di i Guvernatori, I Nobili Dodeci, A Catedrale Santa Maria, L'oratoriu Santa Croce, U Cunventu Santa Chjara.

U Vechju Portu

Chjamatu dinù Terravechja

Carrughju Napuleò

Munumenti : A Cuncezziò, San Roccu, a Casa Castagnola, a Casa Cardi-Sansonetti.

Carrughju Drittu

San Carlu, U cunventu di i Ghjesuitti chì hè oghje u cullegiu Simon Vinciguerra, a casa Caraffa.

U Mercà

A merrìa Vechja è a Casa Battisti, a Casa Suzzoni

U Guvernamentu

Incù l'attuale liceu Jean Nicoli, chì nanzu era u Cunventu di i Missiunari Lazaristi

U Palazzi di Ghjustizia

A Piazza d'Arme (o Piazza d'À)

San Ghjisè

Lupinu

Montesoru

A Traversa è u Carrughju Campinchi

A Traversa hè l'attuale Boulevard Paoli, U Carrughju Campinchi

U Teatru

A Piazza Santu Niculà

Munumenti : a statua di Napuleone, u munumentu à i morti, u chjoscu à musica, e case d'Americani (Casa Roncaiolo, casa Fantauzzi)

Toga

Induv'ellu c'era l'Usina di Toga

A Stazione

Cardu

U Fangu

Sant'Untò

Remove ads

Lingua

Toponimi

Thumb
Guido Colucci (1877-1949) Bastìa (1920)
  • TERRA NOVA
  • TERRA VECHJA
  • CARRUGHJU DIRITTU
  • U GUADÈ(LLU)
  • A MARINA
  • SANTA MARÌ(A)
  • SAN'GHJUVÀ(NNI)
  • SANTA CRÒ(CE)
  • CARRUGHJU SUMERÀ
  • MONTE SACRU
  • U GIARDINÈ(LLU)
  • SAN'GHJISÈ(PPU)
  • SANTA CHJARA
  • U FOR'LUIGI
  • SAN GAITANU
  • A TRAVERSA
  • PIAZZA SANTU'NICULÀ(IU)
  • U PALAZZU DI GHJUSTÌ
  • TOGA
  • SANT'ANTÒ(NE)
  • A LINGUA
  • U MOLU
  • U SITU
  • MONSERÀ(TU)
  • I GHJESUÌ(TI)
  • SAN CARLU
  • U MERCATU VECHJU
  • U MERCÀ(TU) DI PÈ(SCI)
  • U MERCÀ(TU)
  • A VECHJU PÒ(RTU)
  • A NUNZIATA
  • U FANGU
  • FICAGHJOLA
  • PORTU CARDU
  • CARDU
  • CAMPU VENTOSU
  • L'ARINELLA
  • LUPINU
  • MONTESORU
  • U MACHJÒ(NE)
  • PIAZZA D'À(RME)
  • A CITADÈ(LLA)
  • A RICCIATA
  • U PIGNU
  • TIGHJIME
  • SUERTA
  • A RAZETA
  • SUBIGNA
  • CAPANELLE
  • A MARINA O A VECHJU PÒ(RTU)
  • ROMIEUX
  • SANTA LUCI(a)
Remove ads

Omi cunnisciuti

  • Francescu Canari (1613-1686)
  • Salvatore Viale (1787-1861)
  • Petru Lucciana, dettu Vattelapesca (1832-1909)
  • Vincenzu di Moro Giafferi (Saveriu Stefanu dettu Vincenzu) (1878-1956)
  • Cesare Campinchi (1882-1941)
  • Cesare Vezzani (1888-1951)
  • Iviu Simonpaoli, dettu Paoli (1928-)

Citazione

Accade chì Bastìa fussi mintuvata in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu:

  • in u pruverbiu: Bastìa, Bastìa, à chì ùn hà soldi ùn ci stia.
  • in u pruverbiu: Spachja borse, Bastiacci.
  • in u pruverbiu: Grande Bastìa, buffonu Aiacciu, riccu Sartè.
  • in u pruverbiu: Chjachjare Bastiacce, orgogliu Sartinese, fatti Aiaccini.

Referenze

Ligami

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads