Culumbia

statu di l'America meridiunale From Wikipedia, the free encyclopedia

Culumbia
Remove ads

A Colombia o a Culumbia, ufficialmente a Ripublica di Culumbia (República de Colombia in spagnolu), hè un statu d'America meridiunale. A capitale è più grande cità hè Bogotà, situata à u centru di u paese. A Culumbia hà una superficia di 1.141.748 km² è una pupulazione di 51 milioni d'abitanti, cù una densità di 45 ab./km². L'abitanti sò chjamati culumbiani o colombiani (colombianos in spagnolu).

Ulteriori informazioni Ripublica di Culumbia República de Colombia ...

A Culumbia hè un statu unitariu cù sistema presidenziale; l'attuale capu di guvernu hè Gustavo Petro. U spagnolu hè a lingua ufficiale à nivellu naziunale ma ci sò 68 altre lingue chì anu u statutu di lingue cuufficiale in e so regione d'urigine. A muneta hè u peso culumbianu.

A festa naziunale si celebra u 20 di lugliu, anniversariu di l'indipendenza da u Regnu di Spagna in u 1810.

Remove ads

Giugraffia

A Culumbia hè un paese situatu à u nordu di l'America meridiunale. Sparte cunfine cù u Venezuela à u livante, u Brasile à u sudeste, u Perù è l'Ecuadòr à u sudu è u Panama à u nordu. Una parte di u paese hè muntagnola; a curdigliera di l'Andi cumincia à u nordu. A superficia tutale di a Colombia hè 1.141.748 km², cù una superficia in acqua di 8 %. U mare caraibicu hè situatu à u nordu, è l'uceanu Pacificu à u punente. A zona andina, à u centru di a Culumbia, ragruppa e principale cità è agglumerazione di u paese cum'è a capitale Bogotà, Medellìn, Bucaramanga, Cùcuta o ancu San Juan de Casto. Ci sò altre cità impurtante à u nordu, in a zona caraibica, cumè Cartagena de Indias, Santa Marta è Barranquilla. Calì, un'altra grande cità, hè situata trà a zona muntagnola è a zona pacifica, à u punente.

Rilievu

Thumb
Valle de Cocora, Colombia

A curdigliera di l'Andi cumincia à u nordu di a Culumbia. Una parte di u paese hè dunque muntagnola. In Culumbia, a curdigliera hè spartuta in trè parte: a curdigliera centrale (centru), a curdigliera uccidentale (punente) è a curdigliera urientale (livante). A Culumbia hè ancu un paese vulcanicu; i vulcani sò dunque numerosi. U Nevado del Huila, incù 5.750 metri d'altitudine, hè u più altu vulcanu attivu di u paese. L'altri principali vulcani sò l'Azufral (4.070 m), u Cerro Bravo (4.000 m), u Cerro Machín (2.750 m), u Cerro Negro de Mayasquer (4.445 m), u Cumbal (4.764 m), u Doña Juana (4.150 m), u Galeras (4.276 m), u Nevado del Huila (5.750 m), u Nevado del Tolima (5.215 m), u Nevado del Ruiz (5.321 m), u Petacas (4.054 m), u Puracé (4.650 m), u Romeral (3.858 m), u Santa Isabel (4.965 m) è u Sotará (4.400 m).

Clima

Thumb
Cartagena de Indias, à u nordu di u paese, pussede un clima trupicale di savanna

Per via di a so situazione giugraffica, a Culumbia pussede un clima trupicale o subtrupicale nantu à a so maiò parte.

E coste (pacifiche è caraibe) anu un clima ghjeneralmente trupicale o equaturiale, cù timperature alte è un umidità impurtante tuttu l'annu. In queste zone, e timperature medie sò superiore à 25°C. U clima hè trupicale di savanna in a regione di i Caraibi, chì pussede dunque una staggione secca è una staggione ùmeda. À u nordeste, in u dipartimentu di a Guajira, u clima hè diserticu.

À u centru di u paese, cù a muntagna è l'altitudine, u clima hè spessu un pocu più frescu, ma scarsameinte frettu. Per esempiu, u clima di Bogotà hè timperatu d'altitudine, cù una timperatura media massima cutighjana circa à 20°C è un umidità prisente tuttu l'annu. Ma in qualchì valle di u centru di u paese si trova ancu un clima steppicu.

U clima culumbianu hè influanzatu da i fenumeni climatichi d'El Niño è di La Niña.

Biudiversità

Thumb
U parcu naziunale naturale Tayrona, in a regione di Santa Marta
Thumb
Río Amazonas

A Culumbia pussede una di e più ricche biudiversità di u mondu, cù un numeru strasurdinariu di spezie animale è vegetale, grazie à e so fureste è à u so clima caldu è ùmedu. Ind'una grande parte di u paese, si pò vede numerose fureste primarie. À u sudeste di a Culumbia si trova a furesta primaria di l'Amazonia.

U Sistema Nacional de Áreas Protegidas pruteghje è geste i 59 parchi naziunali, d'una superficia tutale di 125.790 km² (10 % di a superficia naziunale). A diversità vegetale hè immensa, cù più di 45 000 spezie, o guasgì 15 % di a flora di u mondu. A Culumbia pussede ancu 1.825 spezie d'acelli (19 % di e spezie di u mondu è 60 % in Sudamerica). L'Auropa è l'America di u nordu, inseme, anu un numeru tutale di spezie d'acelli menu impurtante chì a sola Culumbia. Ci sò più di 3.000 spezie di barabattule in u paese, 733 spezie d'anfibi, è 30 % di e spezie di cuppulate di u mondu. Ma oghji, sicondu WWF, a mita di e spezie animale prisente in Culumbia sò minacciate di sparizione.

Remove ads

Storia

Cultura

Dimugraffia

A pupulazione di a Culumbia hè di 51 milioni d'abitanti è a so densità hè di 45 ab./km². A capitale, Bogotà, hè a cità più pupulata di u paese, cù più di 7 milioni di persone.

Ulteriori informazioni Cità, Dipartamentu ...

Etnograffia

Per via di a culunisazione è di a schivitù, a pupulazione di Culumbia hè assai mischjata. A Culumbia hè u quartu paese americanu pussidendu a più impurtante cumunità d'urighjina africana, dopu à Haiti, u Brasile, i Stati Uniti è l'Equatore. U censu di u 2005 registrava 49 % di meticcii, 37 % di persone d'urighjina auropea, 10 % d'urighjina africana è 3,4 % d'amerindiani autoctoni.[1]

Remove ads

Pulitica è administrazione

Thumb
U Campidogliu di Culumbia, Bogotà

A Culumbia hè una dimucrazia cù sistema presidenziale. U presidente di a ripublica di Culumbia hè u capu di Statu hè di guvernu; hè elettu per un mandatu di 4 anni da u populu per un suffraghju universale direttu. L'attuale presidente hè Gustavo Petro da u 2022.[2]

Administrazione territuriale

Thumb
Mappa di i dipartamenti di Culumbia

A Culumbia hè spartuta in 32 dipartamenti è un distrittu federale per a capitale Bogotà. Ogni dipartamentu hà un assamblea è pussede una certa autonomia administrativa. Sicondu a populazione di u dipartamentu, l'assamblee pussedenu trà 11 è 31 diputati eletti per 4 anni.[3]

Ulteriori informazioni Dipartamentu, Capitale ...
Remove ads

Galleria d'imagine

Da vede dinò

Ligami è riferenze

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads