chicoti

Romanian

Etymology

From chicot +‎ -i.

Verb

a chicoti (third-person singular present chicotește, past participle chicotit) 4th conjugation

1. to chuckle

Conjugation

    conjugation of chicoti (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a chicoti
gerund			chicotind
past participle			chicotit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	chicotesc	chicotești	chicotește	chicotim	chicotiți	chicotesc
	imperfect	chicoteam	chicoteai	chicotea	chicoteam	chicoteați	chicoteau
	simple perfect	chicotii	chicotiși	chicoti	chicotirăm	chicotirăți	chicotiră
	pluperfect	chicotisem	chicotiseși	chicotise	chicotiserăm	chicotiserăți	chicotiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să chicotesc	să chicotești	să chicotească	să chicotim	să chicotiți	să chicotească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		chicotește			chicotiți
	negative		nu chicoti			nu chicotiți