diplomat român From Wikipedia, the free encyclopedia
Ștefan Golescu (n. 1809, Câmpulung, Muscel, România – d. , Nancy, Franța) a fost un politician român, ministru în varii guverne și cel de-al optulea prim-ministru al României în perioada 1867-1868.
Ștefan Golescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1809 Câmpulung Muscel, Țara Românească |
Decedat | 27 august 1874, (65 de ani) Nancy, Franța |
Părinți | Dinicu Golescu Zoe Golescu |
Frați și surori | Radu Golescu Nicolae Golescu Alexandru C. Golescu Ana Golescu-Racoviță[*] |
Cetățenie | Țara Românească Principatele Unite |
Ocupație | politician |
Limbi vorbite | limba română |
Prim-ministru al României | |
În funcție 26 noiembrie 1867 – 12 mai 1868 | |
Precedat de | Nicolae Crețulescu |
Succedat de | Nicolae Golescu |
Ministru al Afacerilor Externe | |
În funcție 1 martie 1867 – 5 august 1867 | |
Precedat de | George Barbu Știrbei |
Succedat de | Alexandru Teriachiu |
Partid politic | Partidul Național Liberal |
Alma mater | Pensionul Rodolphe Töpffer din Geneva |
1. Lider al revoluției de la 1848 2. Fiu al marelui cărturar patriot Dinicu Golescu și al Zoei Farfara | |
Modifică date / text |
Fiu al marelui cărturar patriot boier Dinicu Golescu și fratele lui Nicolae Golescu. A studiat în Elveția, a servit în armata valahă, iar în 1836 a ajuns la gradul de maior. A participat la Revoluția din 1848 din Țara Românească și a fost membru al Guvernului provizoriu. În același an, 1848, era Venerabilul Lojii masonice bucureștene Frăția. [1]
După înăbușirea revoluției a trăit în exil până în 1857. A fost membru în partidul liberal condus de Ion Brătianu. După întoarcerea în țară a fost deputat în Adunarea ad-hoc a Țării Românești, apoi ministru și prim-ministru în timpul lui Alexandru Ioan Cuza.
În 1865, s-a alăturat celor care au conspirat pentru îndepărtarea de la domnie a Principelui Cuza, ca urmare a măsurilor luate de acesta împotriva proprietății marilor latifundiari.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.