Limba akkadiană (numită și asiro-babiloniană; akkadû, 𒀝𒅗𒁺𒌑 ak-ka-du-u2, scris cu logograme: 𒌵𒆠 URIKI) este o limbă semitică vorbită în perioada antichității pe teritoriul Irakului actual. Este cea mai veche limbă semitică atestată, formând ramura de Nord-Est a acestei familii.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Akkadiană
𒀝𒅗𒁺𒌑 akkadû lišānum akkadītum | |
| Vorbită în | Asiria și Babilonia |
|---|---|
| Regiuni | Mesopotamia |
| Număr de vorbitori | nu mai există (locul 1) |
| Sistem de scriere | scriere cuneiformă |
| Tipologie lingvistică | SVO |
| Clasificare | |
limbi afro-asiatice
| |
| Statut oficial și codificare | |
| ISO 639-2 | akk[1]  |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | akk[1] |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
| Mesopotamia Antică |
|---|
 |
| Eufrat – Tigru |
| Asiriologie |
| Orașe / Imperii |
| Sumer: Uruk – Ur – Eridu |
| Kiș – Lagaș – Nippur |
| Imperiul Akkadian: Akkad |
| Babilon – Isin – Susa |
| Asiria: Assur – Ninive |
| Dur-Șarrukin – Nimrud |
| Imperiul Babilonian – Caldeea |
| Elam – Amoriți |
| Hurieni – Mitanni |
| Kasiți – Urartu |
| Cronologie |
| Regi ai Sumerului |
| Regi ai Asiriei |
| Regi ai Babilonului |
| Limbă |
| Scriere cuneiformă |
| Sumeriană – Akkadiană |
| Elamită – Hurriană |
| Mitologie |
| Enûma Eliș |
| Ghilgameș – Marduk – Anunnaki |
| Artă |
| Stindardul Urului |
| Lirele de Ur |
| Berbecii dintr-un tufiș |
| Statuia lui Ebih-Il |
| Ziguratul Urului |
Akkadiana a fost una din limbile internaționale de civilizație ale lumii antice.
Istoric
Existența acestei limbi se întinde între mileniul 3 î. Hr. (poate și mai înainte) și primii ani d. Hr., când a încetat definitiv să fie folosită. Nu a lăsat urmași.
La început a coexistat cu sumeriana (în Babilon), pe care a înlocuit-o, mai întâi oral și apoi ca limbă scrisă. De aceea akkadiana a fost influențată de sumeriană, dobândind astfel anumite deosebiri față de celelalte limbi semitice.
După cucerirea persană (593 î.Hr.), akkadiana a coexistat cu aramaica; cele două limbi s-au influențat reciproc. Cu timpul, aramaica a înlocuit-o, mai întâi oral (secolul IV î. Hr.), apoi ca limbă cultă.
După teritoriu și după perioada istorică avem:
- Akkadiana veche: 2500 - 1950 î.Hr.
- Vechea babiloniană/akkadiana veche: 1950 - 1530
- Babilonian/asiriana mijlocie: 1530 - 1000
- Neo-babiloniană/neoasiriană: 1000-600 î.Hr.
- Babiloniana târzie: 600 î.Hr. - 100 d.Hr.
Sistem de scriere
Akkadienii foloseau la scriere caracterele cuneiforme. După modul cum erau utilizate de scribi, cuneiformele puteau reprezenta
Fonetică și fonologie
Consoanele
| bilabial | alveolar | palatal | velar | glotal | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| mut | sonor | m | s | m | s | m | s | m | s | |
| Ejective | t', ts' | k'(q) | ||||||||
| Plozive | p | b | t | d | k | g | ||||
| Africate | ts (s) | dz (z) | ||||||||
| Fricative | x | |||||||||
| Nazale | m | n | ||||||||
| Vibrante | r | |||||||||
| Aproximante laterale | l | |||||||||
| Aproximante centrale | w | j | ||||||||
Vocalele
Gramatică
Literatură
Note
Vezi și
Legături externe
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
