Dinastia Ayyubidă (arabă: الأيوبيون) a fost o dinastie musulmană de origine kurdă, fondată de Saladin și având centrul în Egipt. Dinastia a stăpânit Orientul Mijlociu în timpul secolului al XII-lea și al XIII-lea. Familia Ayyubid, în timpul fraților Najm ad-Din Ayyub și Asad ad-Din Șirkuh, a servit ca soldați ai dinastiei Zengid (Zangid). În 1174, Saladin s-a autoproclamat sultan după moartea lui Nur ad-Din Zangi. În următoarele decenii, Dinastia Ayyubidă a cucerit mai multe regiuni și în 1183 stăpânea Egiptul, Siria, nordul Mesopotamiei, Hejaz, Yemen și coasta Africii de Nord până la granițele Tunisiei moderne. Cea mai mare parte a Regatului de la Ierusalim și teritorii din jurul râului Iordan au căzut sub conducerea dinastiei Ayyubide după ce Saladin a câștigat Bătălia de la Hattin, în 1187. Totuși, cruciații au recâștigat controlul asupra coastei Palestinei în anii 1190.
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Mai multe informații Capitală, Limbă ...
Închide