Biserica fortificată din Hetiur - Wikiwand
For faster navigation, this Iframe is preloading the Wikiwand page for Biserica fortificată din Hetiur.

Biserica fortificată din Hetiur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Biserica evanghelică
Poziționare
Coordonate46°16′00″N 24°46′11″E / 46.2667°N 24.7697°E46°16′00″N 24°46′11″E / 46.2667°N 24.7697°E
Localitatesat aparținător Hetiur; municipiul Sighișoara
Țara România
Adresa1
Edificare
Data finalizăriibiserica sec. al XV-lea, transf. sec. al XVII-lea, sec. al XIX-lea, turn-clopotniță 1774-1775
Clasificare
Cod LMIMS-II-m-A-15699
Cod RAN114596.01
Turnul-clopotniţă cu drum de strajă
Turnul-clopotniţă cu drum de strajă
Interiorul bisericii-sală
Interiorul bisericii-sală
Altarul baroc din 1789
Altarul baroc din 1789
Amvonul
Amvonul
Orga construită în 1850
Orga construită în 1850
Placă comemorativă
Placă comemorativă
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica fortificată din Hetiur

Biserica evanghelică din Hetiur este un monument istoric aflat pe teritoriul satului aparținător Hetiur al municipiului Sighișoara.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 114596.01.[2]

Localitatea

Hetiur, mai demult Hetur, Hetura (în dialectul săsesc Marembrich, în germană Marienburg, Meremberg, în maghiară Hétúr) este un sat ce aparține municipiului Sighișoara din județul Mureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară datează din anul 1301.

Biserica

Biserica gotică de mici dimensiuni, sprijinită de contraforturi, este situată pe colina ce mărginește drumul european, la intrarea în sat. A fost construită în secolul XV, inițial biserică catolică, cu hramul Sfânta Maria, de unde și denumirea localității de „Marienburg”. Turnul-clopotniță, prevăzut cu drum de strajă, a fost ridicat în anul 1744. Clopotul datează din secolul XVI și este inscripționat cu textul „Iesus O Rex Gloriae Veni Cum Pace”. Altarul baroc din anul 1789 a fost realizat de meșterul sighișorean Johann Folbert. Biserica se află într-o stare avansată de degradare (tavanul stă să se prăbușească, pereții sunt scorojiți, mobilierul este deteriorat, amvonul a fost spart), fiind afectată și de numeroase acte de vandalism; și altarul a fost pângărit prin sustragerea statuii Mântuitorului de pe cruce[3]. Orga, aflată deasupra altarului, a fost construită de Samuel Friedrich Binder în 1850[4]; este deteriorată, nefuncțională.

Note

Bibliografie

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și

Imagini din exterior

Imagini din interior

  • Curatorul bisericii evanghelice din Hetiur: Theiss Marika (80 ani)
    Curatorul bisericii evanghelice din Hetiur: Theiss Marika (80 ani)


{{bottomLinkPreText}} {{bottomLinkText}}
Biserica fortificată din Hetiur
Listen to this article