Biserica fortificată din Roadeș

Biserica evanghelică fortificată din Roadeș este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Roadeș, comuna Bunești.^[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 40740.03.^[2]

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
Poziționare
Coordonate	46°07′41″N 25°06′27″E ({{PAGENAME}})
Localitate	sat Roadeș; comuna Bunești
Comună	Bunești
Țara	România
Adresa	3
Edificare
Data finalizării	sec. XIV - XVII
Clasificare
Cod LMI	BV-II-a-A-11766
Cod RAN	40740.03
Modifică date / text

Ruina turnului din Roadeș

Nava spre masa fostului altar

Amvonul

Nava spre empora de vest

Ansamblul este format din două monumente:

• Biserica evanghelică fortificată (cod LMI BV-II-m-A-11766.01)
• Incintă fortificată, cu drum de apărare, trei turnuri, acces fortificat și zwingere (cod LMI BV-II-m-A-11766.02)

Localitatea

Roadeș (în dialectul săsesc Raddeln, Radln, Rarlen, în germană Radenthal, în trad. "valea defrișată", colocvial Radeln, „desțeleniș”, în maghiară Rádos) este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România.

Biserica

Biserica evanghelică a fost construită de sași în secolele XV-XVI în stil gotic purtând hramul Sfântul Ioan. Construcția a fost terminată în 1526. Elementele cele mai vechi, din secolul al XIV-lea, se întâlnesc la navă și, probabil, cele din prima fază de construcție a clopotniței. Un secol mai târziu, corul a fost refăcut în formele goticului târziu, închis poligonal, cu o frumoasă boltă sprijinită de contraforturi. La începutul secolului al XVI-lea au fost făcute noi amenajări: sacristia (1526), cu ușa ornamentată, una dintre raritățile de acest tip din provincie, supraînălțarea navei și dotarea ei cu un drum de strajă de zidărie, sprijinit pe arce, manșonarea turnului.

La interior, altarul (care se află în prezent în Biserica Sfântul Ioan din Sibiu) aparține și el aceleiași perioade (datat 1533, provenit din școala maestrului Veit Stoss), în timp ce cristelnița din piatră este și ea din goticul târziu. Tot în interior, mai pot fi admirate panourile amplei tribune, care urmează trei laturi ale navei, cu picturi din secolele XVII-XVIII.

Fortificația din jurul bisericii are elemente de datare mai precise. Prima curtină s-a clădit în cursul secolului al XVI-lea, pe un traseu oval-alungit neregulat, cu două perechi de turnuri exterioare, de flancare, tinzând să respecte nordul și sudul.

Curtina a doua, care s-a alipit doar către sud, est și, parțial, nord, poseda o intrare pe arce, asemănătoare Bisericii din Biertan, precum și un turn-coajă, neînchis spre curtină, la sud-est. Cel din urmă are data de construcție din 1644.

În anul 2013 fundația cantautorului Peter Maffay a restaurat zidul de incintă al bisericii fortificate care se prăbușise în februarie 2012.^[3]

După ce în 2015 a apărut pe turnul bisericii o crăpătură de sus până jos, care s-a mărit de la o lună la alta, în februarie 2016, după o iarnă cu temperaturi schimbătoare, cu vânt și ploi abundente, clopotnița bisericii fortificate s-a prăbușit la pământ, lăsând în urmă un morman de bolovani.^[4]

Orga bisericii, construită de Peter Gottlieb Schneider în anul 1838, a fost depozitată temporar, de la începutul lunii martie 2016, pe galeria laterală a Bisericii Negre^[5].

Bibliografie

• Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
  • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
  • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
• Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
• Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
• Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
• Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
• Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
• Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
• Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
• Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
• George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
• Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Note

1. „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la 19 februarie 2016. Accesat în 1 noiembrie 2017.
2. Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
3. Kirchenburg in Radeln wieder sicher, siebenbuerger.de, 15 iulie 2013.
4. S-a prăbușit turnul bisericii
5. Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Radeln / Roadeș / Rádos, Kronstadt / Brașov - Petrus Gottlieb SCHNEIDER, orgeldatei.evang.ro

Vezi și

• Roadeș, Brașov

Legături externe

• Fișă de monument
• Monumente istorice din România Fișă și localizare de monument

Imagini din exterior

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Imagini din interior

• 
  Bolta cu nervuri ce acoperă corul
• 
  Uşa sacristiei
• 
  Cristelniţa
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
  Orga era amplasată în tribuna de vest și fusese construită în anul 1838 de Petrus Gottlieb Schneider, restaurată ultima dată de Otto Einschenk în 1960^[1]
• 

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ansamblul bisericii evanghelice fortificate

1. Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Radeln / Roadeş / Rádos, Kronstadt / Braşov - Petrus Gottlieb SCHNEIDER, orgeldatei.evang.ro