Costea (Ștefan)
From Wikipedia, the free encyclopedia
Costea (Ștefan) se bănuiește a fi fost un domn al Moldovei, între 1373-1375. Existența acestei domnii este una asupra cărora nu există un consens la nivelul istoricilor, din cauza izvoarelor puține și nu foarte clare care au rămas din respectiva perioadă istorică.
Costea (Ștefan) Voievod | |
Domn al Moldovei | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ? 1328 |
Decedat | ? 1387 |
Înmormântat | Mănăstirea Bogdana, Rădăuți |
Căsătorit cu | Margareta/Mușata |
Copii | • Petru al II-lea, • Roman I, • Ștefan I |
Religie | ortodoxă |
Ocupație | politician conducător[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Voievod al Sepințului |
Familie nobiliară | Dinastia Bogdăneștilor |
Domnie | |
Domnie | ? 1373 – 1375 |
Predecesor | Lațcu |
Succesor | Petru al II-lea |
Regent | ? Margareta/Mușata |
Modifică date / text ![]() |
Până în anul 2004 era cunoscută o singură mențiune a sa (sub numele de Costea Voevod), în Pomelnicul Mănăstirii Bistrița (1407) în secțiunea pentru „binecredincioșii domnii țării aceștia”: „Pomenește Doamne pe Bogdan I voevod - Pomenește Doamne pe Lațco voevod - Pomenește Doamne pe Costea voevod - Pomenește Doamne pe Petru voevod - Pomenește Doamne pe Roman voevod.”[1]
În anul 2004 este descoperit un al doilea izvor intern, Pomelnicul Mănăstirii Voroneț, în care este menționat din nou un „Coste voevod” în perioada dintre Lațcu și Petru al II-lea Mușat.[2]:p. 29”.
Cercetările arheologice recente (2006-2012) desfășurate la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți și analiza ADN-ului celor înmormântați în biserica mănăstirii au demonstrat că persoana îngropată în unul din mormintele a căror piatră tombală este ilizibilă, este tatăl fraților Petru al II-lea și Roman I (acest Costea/Ștefan el însuși posibil domn, de vreme ce a fost îngropat în rând cu ceilalți domni și probabil soțul Margaretei Mușata („Frumoasa”) - dat fiind faptul că Petru și Roman sunt, asa cum reiese din analiza genetică, nepoții lui Bogdan I .[3]
În același timp există o serie de izvoare, preponderent externe care îl menționează pe voievodul Ștefan al Sepenițului ca soț al Margaretei-Mușata, de aici o parte din istorici propunând identitatea Costea=Ștefan.
Prima preluare a mențiunii lui Costea voievod din Pomelnicul Mănăstirii Bistrița apare în Cronica Paralelă realizată de către Axinte Uricariul, la comanda domnitorului Constantin Mavrocordat, la începutul secolului XVIII.[4]