Clitic
From Wikipedia, the free encyclopedia
Cliticele sunt cuvinte care din punct de vedere sintactic sunt morfeme libere, dar care se pronunță împreună cu alte cuvinte. Cliticele atașate la începutul cuvintelor se numesc proclitice, iar cele atașate la sfârșitul cuvintelor se numesc enclitice. Trebuie remarcat că în funcție de ortografia specifică a fiecărei limbi cliticele pot fi scrise separat de cuvântul însoțit sau legate prin cratimă, prin apostrof, prin sudare etc.
Un cuvânt însoțit de un clitic se comportă fonetic ca un cuvânt unic, respectând regulile limbii respective. De exemplu dacă în acea limbă cuvintele au în mod obligatoriu o singură silabă accentuată (ca în cazul limbii române) atunci și compusul care include un clitic respectă această regulă.