Incidentul xenofob din comuna Ditrău (2020)
incident în care câteva sute de locuitor ai comunie Ditrău din județul Harghita, România s-au opus aducerii de către o firmă de pe plan local, a doi muncitori străini din Sri Lanka / From Wikipedia, the free encyclopedia
Incidentul xenofob din comuna Ditrău din anul 2020 este un incident debutat la 26 ianuarie 2020, în cursul căruia (estimativ) circa 200-300 de localnici din comuna Ditrău, județul Harghita, România s-au revoltat în cursul săptămânii care a urmat, nemulțumiți că fabrica de pâine Ditrói Pékség[1] (în română Brutăria din Ditrău) din localitate a angajat doi muncitori străini, aduși cu acest scop din Sri Lanka. Oamenii au determinat plecarea din comună a celor doi muncitori străini și au susținut că resping sosirea în comuna cu peste 98 % etnici maghiari[2] a respectivilor migranți, deoarece le este teamă că odată cu venirea acestora va începe un proces de relocare în zonă a unui număr și mai mare de migranți, care ar avea drept consecință impunerea culturii acestora pe plan local și punerea în pericol a siguranței economice și fizice a localnicilor. Două săptămâni mai târziu, peste 1.800 dintre locuitorii comunei au solicitat în mod oficial companiei, printr-o petiție, ca aceasta să nu angajeze forță de muncă străină.
Incidentul xenofob din comuna Ditrău (2020) | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|
Parte a fenomenului migrației de înlocuire derulată pe teritoriul geografic al României, începând cu secolul XXI | ||||||
Perspectivă asupra satului Ditrău | ||||||
Informații generale | ||||||
Perioadă | 26 ianuarie – 26 februarie 2020 | |||||
Loc | Comuna Ditrău, județul Harghita, România | |||||
Stare | În desfășurare, | |||||
Cauze |
• Caracterul etnic închis și de izolare culturală al comunității, dependent de factori etnici și religioși • Lipsa de informare privind problemele imigrației, ale forței de muncă străine, ale refugiaților și ale globalizării • Consumul de mass-media asociată cu discursul rasist, xenofob și segregaționist, legitimat de presa guvernamentală și pro-guvernamentală din Ungaria prezentului (2020) • Practicile neconforme și larg răspândite în România, de eludare a respectării prevederilor legislației muncii • Salarizarea asimetrică în raport cu cea din firmele românești, dezvoltată în Transilvania în contextul economiei paralele cu caracter etnic maghiar | |||||
Obiective |
• Compania „Ditrói Pékség”: acoperirea deficitului de personal cu muncitori străini, în lipsa unor resurse umane pe plan local • O parte a populației comunei Ditrău: renunțarea de către compania Ditrói Pékség, a folosirii muncitorilor aduși din Sri Lanka • Primăria Ditrău: medierea conflictului dintre populația locală și compania Ditrói Pékség • Alte autorități ale statului de pe plan regional și național: impunerea respectării reglementărilor legislației muncii și a cele antidiscriminare | |||||
Caracteristici |
• Dialog între primărie și cetățenii comunei • Controale și evaluări anunțate de către: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Avocatul Poporului, Ministerul Muncii • Cercetare penală de către Inspectoratul Județean de Poliție Harghita, într-un dosar deschis în rem pentru infracțiunile de incitare la ură sau discriminare | |||||
Rezultat |
• Firma angajatoare: •• 2 amenzi contravenționale + avertismente, pentru deficiențe în respectarea legislației muncii și a normelor de securitate în muncă •• Adoptarea unui plan de conformare • Cetățenii revoltați: •• În curs de concretizare | |||||
Concesii | În curs de concretizare | |||||
Părți implicate | ||||||
| ||||||
Număr | ||||||
| ||||||
Modifică date / text |
Evenimentul respectiv nu este unul izolat, raportat la spațiul geografic al României, indiferent de caracterul său etnic local. Cele întâmplate au avut la origine atât un substrat socio-cultural, cât și unul economic. Cel economic a fost asociat cu politicile privind forța de muncă existente pe plan local, datele existente sugerând că aceste politici au favorizat supraexploatarea muncii salariate, într-un mediu limitat de condiționări etnice. Substratul socio-cultural a avut la bază caracterul de comunitate etnic închisă și izolată cultural, lipsită de informații privitoare la probleme precum imigrația, refugiații și forța de muncă străină.
De asemenea, cele petrecute sunt considerate atât o manifestare dependentă de promovarea în mass-media de limbă maghiară din România a discursului anti-migrație de către regimul premierului ungar actual Viktor Orbán, cât și de subiectul migrației umane de înlocuire, deoarece acest tip de migrație urmează în următorii ani să suplinească pe teritoriul geografic al României, populația aptă de muncă ce a dispărut în ultimele trei decenii ca efect al emigrației și al scăderii natalității. Din ultimul punct de vedere, incidentul de la Ditrău ar putea fi astfel doar unul dintre incidentele similare care ar putea urma pe teritoriul țării în următorii ani, în lipsa unor intervenții oportune ale politicienilor din România. Există de asemenea opinia că cele întâmplate reprezintă o mișcare socială anti-migrație, care ar putea ieși în evidență și în alte zone ale țării.
În medierea și rezolvarea conflictului, precum și în ce privește analiza și identificarea cauzelor acestuia, au intervenit atât primarul comunei și parlamentarul din zonă al Uniunii Democrate Maghiare din România, cât și funcționari ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, instituției Avocatului Poporului și Ministerului Muncii. De asemenea, Inspectoratul Județean de Poliție Harghita a deschis o anchetă pentru a clarifica dacă există probleme de natură penală legate de incitare la ură sau discriminare.
În perspectivă, se conturează necesitatea ca informarea și educația cetățenilor români privind problemele imigrației, ale forței de muncă străine, ale refugiaților și ale globalizării cu care statul român urmează să se confrunte să devină apanajul unor programe și campanii de informare activă, sprijinite de stat. Există opinia că la fel de importante sunt îmbunătățirea comunicării la nivel public, precum și creșterea gradului de transparență al acesteia.