Ion Sân-Giorgiu
poet, dramaturg, eseist, traducător, germanist, critic literar și de artă, jurnalist și politician fascist / From Wikipedia, the free encyclopedia
Ion Sân-Giorgiu (grafiat și Ion Sângiorgiu), (n. 1893, Botoșani – d. 1950, Udem, Bavaria, Germania) a fost un om de litere, critic, eseist, jurnalist și profesor român, cu tendințe politice de extremă dreaptă.[4]
Ion Sân-Giorgiu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1893[1] Botoșani, România[2] |
Decedat | 1950 (57 de ani)[1] Uedem(d), Republica Federală Germania, Germania[2] |
Cetățenie | România |
Ocupație | critic literar[*] poet germanist[*] dramaturg traducător politician jurnalist |
Limbi vorbite | limba germană[3] limba română[3] |
Activitate | |
Partid politic | Mișcarea Legionară |
Studii | Universitatea Leipzig Universitatea din Basel |
Modifică date / text |
Între 1912-1914 a studiat literele în Germania la Universitatea din Leipzig. Din 1916 a participat la primul război mondial ca locotenent de artilerie. După război și-a încheiat studiile de filosofie și literatură germană la Universitatea din Basel. După întoarcerea în țară a predat literatura germană la Universitatea din București.[5] A condus revista legionară Chemarea Vremii.[6] Ion Sângiorgiu a fost membru al PEN Clubului Român și director al revistei Cruciada românismului.[7]
După căderea guvernului condus de Ion Antonescu, Ion Sân-Giorgiu s-a refugiat la Viena, unde a devenit membru al guvernului legionar din exil condus de Horia Sima și a deținut funcția de Ministru al Educației[8]. Ion Sân-Giorgiu a fost condamnat la moarte în contumacie de regimul comunist.[9]
Fiica sa, Ioana, a fost căsătorită cu scriitorul român Vintilă Corbul.