Limba ucraineană
limbă din subgrupul oriental al limbilor slave / From Wikipedia, the free encyclopedia
Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва [ukraˈjinʲsʲka ˈmɔʋɐ] ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă. Este vorbită ca limbă maternă de circa 36 milioane de persoane în total în lume, dintre care 32,6 milioane în Ucraina. Sunt vorbitori de ucraineană ca membri de minorități naționale și în țările din fosta Uniune Sovietică, mai ales în Rusia, în celelalte țări învecinate cu Ucraina și în alte țări apropiate, precum și în emigrație[2].
Limba ucraineană українська мова | |
Vorbită în | Ucraina, Polonia, România, Rusia, Republica Moldova, Belarus, Slovacia, Lituania, Kazahstan, Brazilia, Italia, Canada, Israel |
---|---|
Regiuni | Ucraina |
Număr de vorbitori | 39 milioane (locul 36) |
Sistem de scriere | alfabetul chirilic |
Tipologie lingvistică | SVO |
Clasificare | |
limbi indo-europene | |
Statut oficial și codificare | |
Limbă oficială în | Ucraina Republica Moldovenească Nistreană |
Organ de reglementare | Academia Națională Ucraineană de Științe |
ISO 639-1 | uk |
ISO 639-2 | ukr |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | ukr[1] |
SIL | ukr |
Răspândire în lume | |
Puteți vizita Wikipedia în limba ucraineană. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Există un idiom numit limba ruteană, al cărui statut este controversat. Acesta are varietăți regionale în teritorii care au aparținut Austro-Ungariei înainte de 1918. În Ucraina, acestea sunt considerate oficial varietăți ale limbii ucrainene, dar în alte țări sunt opinii conform cărora constituie o limbă aparte[3] și este considerată o limbă minoritară, în unele alături de ucraineană. Este recunoscută ca atare de către șapte țări, prin ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare[4].