Lucreția
From Wikipedia, the free encyclopedia
Lucreția (în latină Lucretia; d. c. 510 î.Hr.) a fost o femeie romană a cărei soartă a jucat un rol esențial în tranziția statului roman de la regat la republică. Deși nu au existat surse contemporane, istoricul roman Titus Livius și istoricul greco-roman Dionisie din Halicarnas din timpul împăratului Caesar Augustus (23 septembrie 63 î.Hr. – 19 august 14 d. Hr.) au fost de acord că a existat o astfel de femeie, că ea s-a sinucis după ce a fost violată de fiul regelui etrusc și că acest eveniment a fost cauza imediată a revoltei antimonarhice care a răsturnat monarhia.
Incidentul a aprins flacăra nemulțumirii față de metodele tiranice ale ultimului rege al Romei, Lucius Tarquinius Superbus. Ca urmare, principalele familii au instituit republica, au alungat familia regală a lui Tarquiniu din Roma și au apărat cu succes republica împotriva intervenției triburilor etrusce și latine. Ca rezultat, violul a devenit o temă majoră în arta europeană și literatură.
Unul din primii doi consuli ai Republicii Romane, Lucius Tarquinius Collatinus, a fost soțul Lucreției. Toate sursele privind instituirea republicii reiterează evenimentele de bază ale poveștii Lucreției, deși relatările diferă ușor. Povestea Lucreției nu este considerată un mit de majoritatea istoricilor, ci mai degrabă o legendă istorică despre o istorie timpurie, care era în mare parte folclor. Dovezile indică existența istorică a unei femei pe nume Lucreția și un incident istoric, care a jucat într-adevăr un rol critic în căderea monarhiei. Multe dintre detaliile specifice sunt, totuși, discutabile, și variază în funcție de scriitor. Utilizarea târzie a legendei are mai degrabă virtuți artistice și pedagogice decât valoare istorică.
Întrucât evenimentele din povestire au loc rapid, data incidentului este, probabil, în același an, ca prima dintre fasti. Dionisie din Halicarnas, o sursă majoră, stabilește acest an „la începutul celei de a șaizeci și opta Olimpiadă ... Isagoras fiind arhonte anual la Atena”;[1], adică 508/507 Î Hr.. Lucretia, prin urmare, a murit în 508 î.Hr. Alte surse istorice tind să susțină această dată, dar anul este discutabil într-un interval de aproximativ cinci ani.[2]