Maxim și minim
puncte de extrem ale unei funcții matematice / From Wikipedia, the free encyclopedia
În analiza matematică, maximele și minimele (pluralele respective ale maxim și minim) ale unei funcții, cunoscute împreună drept puncte extreme (pluralul de la punct extrem), sunt cea mai mare și cea mai mică valoare a funcției, fie în cadrul unui interval (extremul local sau relativ), sau pe întregul domeniu al unei funcții (extremul global sau absolut).[1][2][3] Pierre de Fermat a fost unul dintre primii matematicieni care în lucrarea sa, Methodus ad disquirendam maximam et minimam (în română O metodă pentru obținerea maximelor și minimelor)[4] a propus o tehnică generală pentru găsirea maximelor și minimelor funcțiilor.
Așa cum este definit în teoria mulțimilor, maximul și minimul unei mulțimi sunt cel mai mare, respectiv cel mai mic element al mulțimii. Mulțimile infinite nemărginite, cum ar fi mulțimea numerelor reale, nu au minim sau maxim.