Limba neerlandeză
limbă germanică / From Wikipedia, the free encyclopedia
Limba neerlandeză (numită informal olandeză; autonim: Nederlands) este o limbă germanică, inclusă în subgrupa limbilor vest-germanice. Neerlandeza este forma scrisă comună a dialectelor germanice vorbite în Țările de Jos și în Belgia (regiunile Flandra și Bruxelles). Este limba oficială a Țărilor de Jos și a Surinamului, iar în Belgia este una din limbile oficiale, alături de franceză și germană. Este vorbită și în posesiunile neerlandeze din Marea Caraibelor (Aruba și Antilele Neerlandeze), precum și în unele comunități din Indonezia (fostă colonie neerlandeză). În total, neerlandeza este vorbită ca limbă maternă de circa 22 de milioane de persoane.[1]
Neerlandeză Vlaams Hollands Nederlands | |
Pronunție | pronunțat ˈneːdərlɑnts ( ascultă) |
---|---|
Vorbită în | În principal Țările de Jos, Belgia flamandă și Surinam; de asemenea în Antilele Neerlandeze, dar și în Flandra franceză |
Regiuni | În principal Europa de Vest, în prezent și în Africa de Sud, nordul Americii de Sud și Caraibe |
Număr de vorbitori | 22 de milioane (2012) Total (vorbitori L1 și L2): 28 de milioane (2012) |
Sistem de scriere | Latin Braille, utilizat din 1951 |
Clasificare | |
limbi indo-europene
| |
Statut oficial și codificare | |
Limbă oficială în | Aruba, Belgia, Curaçao, Țările de Jos, Sint Maarten, Surinam Organizații internaționale: Benelux, Comunitatea Caraibelor, Uniunea Europeană, Uniunea Națiunilor Sud-Americane |
Organ de reglementare | Uniunea de Limbă Neerlandeză (Nederlandse Taalunie) |
ISO 639-1 | nl |
ISO 639-2 | dut (B) nld (T) |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | nld – neerlandeza/flamanda vls – flamanda de vest zea – zeelandeza |
Extras | |
Europa is niet alleen tal van uiteenlopende tradities en talen rijk, maar heeft ook een aantal gemeenschappelijke waarden. (Europa este un continent care adăpostește numeroase tradiții și limbi diferite, dar are, de asemenea, valori comune.) | |
Răspândire în lume | |
națională oficială minoritate națională | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud și Namibia, este derivată din unele dialecte neerlandeze vorbite în secolul al XVII-lea. În urma izolării, afrikaans s-a îndepărtat treptat de neerlandeză și a ajuns să aibă astăzi o gramatică mult simplificată, dar cele două limbi sunt încă într-o mică măsură reciproc inteligibile.
Neerlandeza reprezintă o formă literară a germanei de jos (Niederdeutsch), tranziția dintre germana standard (Hochdeutsch) și neerlandeza standard fiind făcută de grupul de dialecte Bergisch-Limburgisch, vorbite în sud-estul Țărilor de Jos, nord-estul Belgiei și în regiunea Niederrhein din Germania. Dialectele de nord ale neerlandezei (provinciile Groningen, Drenthe și Overijssel) sunt chiar mai apropiate de dialectul saxon de jos al germanei decât de neerlandeza standard. Neerlandeza are multe asemănări și cu limba engleză, fiind cea mai apropiată limbă de aceasta, cu excepția grupului de limbi frizone.