Pietrele Roșii
From Wikipedia, the free encyclopedia
Pietrele Roșii alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și botanic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Tulgheș[1]. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate), publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000[2] și se întinde pe o suprafață de 14 hectare[3].
| Pietrele Roșii | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
 Tulgheș – privit dinspre valea Putnei, în 1914; în plan îndepărat, Platoul Comarnicului și Pietrele Roșii | |
  | |
| Poziția |  Județul Harghita  România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Borsec |
| Coordonate | 46°59′00″N 25°46′10″E |
| Suprafață | 14 ha |
| Înființare | 2000 |
Modifică date / text  | |
Este situată la altitudinea de 1215 m, pe muntele Piatra Comarnicului, un mic masiv calcaros cu înălțime maximă de 1519 m, aflat la nord-est de Tulgheș ce reprezintă extremitatea sud-vestică a Munților Bistriței .
Rezervația naturală Pietrele Roșii reprezintă o zonă cu pădure și poieni, în aria căreia se află o stâncă consituită din calcare hippuritice. Pe o latură prezintă povârniș format din sfărâmătură de calcar. Vârful oferă o frumoasă priveliște a împrejurimilor și este un punct de reper.
Drumul spre rezervație trece pe lângă un izvor de apă minerală feruginoasă, carbogazoasă, hipotonă. [4]
Rezervația prin speciile endemice prezintă o importanță fitogeografică. În cadrul rezervației se întâlnesc următoarele etaje fitoclimatice :
- etajul montan de molidișuri pure
- etajul montan de amestecuri
- etajul deluros de cvercete și șleauri de deal [5]
La nivelul ierburilor vegetează câteva specii floristice protejate (la nivel european) prin Directiva 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6] sau endemice pentru această zonă.
Aici supraviețuiește o specie de astragalus (Astragalus roemeri), al cărui areal este foarte restrâns în România. Dintre elementele floristice importante se pot aminti și: nemțișor (Delphinium simonkaianum), vulturica de stâncă (Hieracium pillosum), firuță (Poa pratensis), iarbă roșioară (Silene acaulis), specii rare în flora Carpaților Orientali, precum și făgete și molidișuri pure în etajul alpin.
Printre speciile faunistice se află mai multe mamifere, păsări și reptile; dintre care unele enumerate în anexa I-a a aceeași Directive a Consiliului European 92/43/CE[6]; sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel:
- mamifere: cerb comun (Cervus elaphus), urs brun (Ursus arctos)[7], mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)[8], vulpea (Vulpes vulpes), capra neagră (Rupicapra rupicapra) și pisica sălbatică (Felis silvestris)[9];
- păsări: cocoșul de munte (Tetrao urogallus)[10] și ierunca (Tetrastes bonasia);
- reptile: vipera din specia Vipera berus, șopârle din speciile Lacerta agilis și Lacerta vivipera. [11]
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
