Rudolf de Zähringen (de asemenea, Rudolph, sau Raoul) (n. cca. 1135 – d. 5 august 1191) a fost arhiepiscop de Mainz între 1160 și 1161 și principe-episcop de Liège.

Mai multe informații Date personale, Născut ...
Rudolf de Zähringen
Date personale
Născutanii 1130[1] Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Herdern⁠(d), Upper Austria⁠(d), Germania Modificați la Wikidata
ÎnmormântatKloster St. Peter auf dem Schwarzwald[*][[Kloster St. Peter auf dem Schwarzwald (monastery)|]] Modificați la Wikidata
PărințiConrad I de Zähringen[2]
Clemence de Namur[*][[Clemence de Namur (Peerage person ID=7932)|]][2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriClementia of Zähringen[*][[Clementia of Zähringen (German noble)|]]
Berthold al IV-lea de Zähringen
Adalbert I, Duke of Teck[*][[Adalbert I, Duke of Teck (German nobleman)|]] Modificați la Wikidata
Religiecatolicism[3] Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*]
episcop catolic[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Închide

Rudolf a fost fiul ducelui Conrad I de Zähringen cu Clementia de Luxemburg-Namur.

După moartea lui Arnold de Selenhofen, cetățenii din Mainz l-au ales pe Rudolf ca arhiepiscop, însă orașul a fost pus sub interdict, iar aristocrația și clerul s-au refugiat la Frankfurt pe Main, unde l-au ales în schimb pe Christian de Buch. Niciunea dintre elecții nu a fost recunoscută de către împăratul Frederic I Barbarossa. La sinodul desfășurat la Lodi, ambii arhiepiscopi aleși au fost depuși, iar Rudolf a fost excomunicat.

În 1167, el a devenit episcop de Liège, o poziție aproape la fel de importantă pe plan secular cu cea de Mainz. Ca episcop, el l-a sprijinit pe fratele lui, ducele Berthold al IV-lea de Zähringen. La 11 mai 1188, el a ajuns în fruntea unei armate pentru a lua partye la asediul Acrei de către cruciați participanți la Cruciada a treia. El a murit pe drumul de întoarcere din cruciadă, la Herdern. A fost înmormântat în mănăstirea Sfântului Petru din acel loc.

  1. Catholic-Hierarchy.org, accesat în

Wikiwand in your browser!

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.

Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.