Timiș 2
tramvai românesc produs în Timișoara / From Wikipedia, the free encyclopedia
Timiș 2 a fost un model de tramvai produs în România între anii 1970 și 1990, la Timișoara. Au fost produse 447 de garnituri cu ecartament normal, precum și 95 de garnituri cu ecartament metric.
Timiș2 | |
Timișoara: Vagonul motor Timiș 2 numărul 252 și o remorcă circulând pe linia 1 în 1987 | |
Identificare | |
---|---|
Producători | Întreprinderea de Transport și Construcții Vagoane de Tramvai Timișoara (până în 1977) / Electrometal Timișoara (din 1977) |
Punere în serviciu | Prototip: 1969 Ecartament normal: 1972–1990 |
Operatori | Companiile de transport public din Timișoara, Arad, Brăila, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Reșița, Sibiu |
Exemplare | 541 vagoane motoare, 531 remorci |
Caracteristici tehnice | |
Lungime | 14.600 mm + 14.600 mm (peste cuple) 14.000 mm sau 14.100 mm (lungimea vagonului) |
Lățime | 2303 mm |
Masă | 21500 kg (vagon motor) 14500 kg (remorcă) |
Ecartament | 1000 mm sau 1435 mm |
Putere | 2 × 120 kW (la 750 volți) 2 × 96 kW (la 600 volți) |
Motoare | 2 |
Alimentare | 600 sau 750V CC |
Viteză maximă | 70 km/h |
Dispunerea osiilor | B'B' (vagon motor) + 2'-2' (remorcă) |
Capacitate | |
Locuri pe scaun | 24 pe vagon |
Total locuri | la 5 căl/m²: 61 (motor) / 76 (remorcă) la 8 căl/m²: 98 (motor) / 122 (remorcă) |
Modifică text ![]() |
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Timi%C8%99_2_29%2B029%2C_tram_line_100%2C_Cluj-Napoca%2C_2006.jpg/640px-Timi%C8%99_2_29%2B029%2C_tram_line_100%2C_Cluj-Napoca%2C_2006.jpg)
Prototipul și primele vehicule de serie au fost produse intern de Regia Autonomă de Transport Timișoara (R.A.T.T.), cunoscută ca I.T.T. (până în 1971) și I.T.C.V.T.T. (1971). În 1977 producția de masă a fost în cele din urmă transferată către compania Electrometal Timișoara (prescurtat Eltim), care fusese înființată în 1959.[1][2]
Prototipul a fost construit în 1969, după ce se renunțase, datorită curbelor cu raze mici din oraș, la construirea unor vagoane articulate de mare capacitate.[2] Proiectul a fost condus de ing. Gheorghe Bihoi.[3]