![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Solitude.jpg/640px-Solitude.jpg&w=640&q=50)
Tulburare de personalitate schizoidă
From Wikipedia, the free encyclopedia
Tulburarea de personalitate schizoidă este o tulburare de personalitate care se caracterizează prin lipsa interesului pentru relațiile sociale, tendința spre un stil de viață solitar sau acoperit, secretomanie, răceală emoțională, detașare și apatie. Indivizii afectați pot fi incapabili să formeze atașamente intime față de alții și în acel timp pot avea o lume fanstastică bogată și elaborată, dar exclusiv internă.[9][10] Alte trăsături asociate sunt vorbitul nenatural, lipsa plăcerii ce ar trebui să rezulte din cele mai multe activități, simțământul că ești mai degrabă un „observator” decât un participant la viață, incapacitatea de a tolera așteptările emoționale ale celorlalați, indiferența aparentă când ești lăudat sau criticat, un nivel de asexualitate și convingeri politice și morale idiosincrasice.[11] În mod normal, simptomele încep să apară copilăria târzie sau în adolescență.[9]
Tulburarea de personalitate schizoidă | |
![]() Persoanele cu tulburare de personalitate schizoidă preferă adesea activități solitare. | |
Specialitate | Psihiatrie |
---|---|
Simptome | social isolation[*][[social isolation (lack of contact between an individual and society, which is a risk factor for one of any age)|]][1] anhedonie[2] reduced affect display[*][[reduced affect display (condition of reduced emotional reactivity in an individual)|]][3] derealization[*][[derealization (feeling as though the external world is not real)|]][4] depersonalization[*][[depersonalization (anomaly of self-awareness)|]][5] Maladaptive daydreaming[*][[Maladaptive daydreaming (mental disorder)|]][6] ![]() |
Cauze | childhood trauma[*][[childhood trauma (adverse childhood experiences)|]] child neglect[*][[child neglect (form of child abuse)|]] naștere prematură genetică ![]() |
Clasificare și resurse externe | |
ICD-11 | ![]() |
ICD-9-CM | 301.2[7][8] 301.20[7][8] ![]() |
MedlinePlus | 000920 |
MeSH ID | D012557[8] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Cauza TPS nu este nelămurită, dar există o anumită evidență a unor legături și a unui risc genetic împărtășit între TPS, alte tulburări de personalitate din clusterul A (precum tulburarea de personalitate schizotipală) și schizofrenie. Așadar, TPS este considerată a fi o „tulburare de personalitate asemănătoare schizofreniei”.[12][13] Este diagnosticată prin observație clinică și poate fi foarte dificil de deosebit TPS de alte tulburări mentale (precum sindromul Asperger, cu care se poate uneori suprapune).[14][15]
Eficiența tratamentelor psihoterapeutice și farmacologice pentru această tulburare trebuie încă investigate în mod sistematic și empiric, întrucât persoanele cu TPS rar caută tratament pentru condiția lor.[9] Inițial, doze mici de antipsihotice atipice erau de asemenea utilizate pentru tratarea TPS, dar deja nu mai sunt recomandate.[16] Amfetamina bupropionă ar putea fi utilizată pentru tratarea anhedoniei asociate.[17] În orice caz, nu există o practică generală de a trata TPS cu medicamente, cu excepția cazurilor de tratament pe termen scurt a tulburărilor acute care au loc în același timp (e.g. depresia).[18] Terapiile prin vorbire precum terapia cognitiv comportamentală (TCC) pot să nu fie eficiente, deoarece persoanelor cu TPS le poate lua timp să formeze o relație bună de lucru cu un terapeut. [9]
TPS este o tulburare puțin studiată și sunt puține date clinice despre TPS deoarece este rar întâlnită în cadre clinice. În general, studiile au raportat o prevalență de mai puțin de 1%[12][19] (câteva estimează că ar fi de aproximativ 4%).[20] Apare mai des în rândul persoanelor de sex masculin decât a celor de sex feminin.[19] TPS are legătură cu rezultate negative, o funcționare generală redusă chiar după 15 ani și unul dintre cele mai mici nivele de „succes în viață” dintre toate tulburările de personalitate (conform măsurătorii „statutului, prosperității și relațiilor de succes”).[21][22][23] E un fapt comun ca indivizii schizoizi să aibă de-a face cu fenomenul de bullying.[24][25] Sinuciderea ar putea fi un subiect mental în desfășurare la indivizii schizoizi, deși efectiv nu sunt înclinați să o facă în realitate.[26] Unele simptome ale TPS (e.g. stilul de viață solitar și detașarea emoțională), în orice caz, au fost declarate factori generali de risc pentru comportament suicidar.[27]