Leopold I al Sfântului Imperiu Roman

Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena, Monarhia Habsburgică – d. 5 mai 1705, Viena, Monarhia Habsburgică) aparținând Casei de Habsburg a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1658–1705. A fost de asemenea rege al Ungariei, Boemiei, Croației etc.^[13][14]
Leopold este cunoscut de asemenea și pentru conflictele sale cu Franța, pentru Războiul de nouă ani și Războiul Spaniol de Succesiune. În acesta din urmă, el a sperat să pună în aplicare Tratatul celei de-a doua partiții, care dădea scaunul de domnie al Regatului Spaniei fiului său, Arhiducele Carol. Leopold a condus războiul extrem de bine, monarhia habsburgică obținând victorii decisive la Schellenberg și Blenheim. Ulterior morții sale, survenită în 1705, tronul a revenit fiului său cel mai mare, Iosif I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.

Leopold I
Date personale
Născut	9 iunie 1640[1][2][3][4][5] Viena, Monarhia Habsburgică[6]
Decedat	5 mai 1705 (64 de ani)[1][2][3][4][5] Viena, Monarhia Habsburgică[7]
Înmormântat	Cripta Capucinilor din Viena
Părinți	Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman Maria Anna a Spaniei
Frați și surori	Mariana de Austria Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria Eleonora Maria Josefa de Austria Ferdinand al IV-lea, Rege al Romanilor Carol Iosif al Austriei[*]​
Căsătorit cu	Claudia Felicitas de Austria (15 octombrie 1673–8 aprilie 1676)[8] Eleonora Magdalena de Neuburg (din 1676) Margarita Teresa de Spania (1666–1673)
Copii	Maria Antonia de Austria Iosif I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[9] Arhiducesa Maria Elisabeta de Austria Arhiducele Leopold Joseph de Austria[*]​[10] Maria Anna de Austria Maria Theresa de Austria Carol al VI-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[9] Maria Magdalena de Austria Ferdinand Wenzel von Habsburg[*][[Ferdinand Wenzel von Habsburg ((1667-1668))|​]][10] Johann Leopold von Habsburg[*][[Johann Leopold von Habsburg ((1670-1670))|​]][10] ...încă 6
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	monarh compozitor
Locul desfășurării activității	Viena (1640–1705)[11]
Limbi vorbite	limba germană[12] limba latină limba spaniolă limba italiană
Apartenență nobiliară
Titluri	conte
Familie nobiliară	Casa de Habsburg
Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Domnie	18 iulie 1658 – 5 mai 1705
Încoronare	1 august 1658, Frankfurt
Predecesor	Ferdinand al III-lea
Succesor	Iosif I
Rege al Ungariei
Domnie	1655-5 mai 1705
Încoronare	27 iunie 1655, Pressburg
Predecesor	Ferdinand al IV-lea
Succesor	Iosif I
Rege al Boemiei
Domnie	1656-5 mai 1705
Încoronare	14 septembrie 1656, Praga
Predecesor	Ferdinand al IV-lea
Succesor	Iosif I
Rege al Croației; Arhiduce de Austria
Domnie	2 aprilie 1657– 5 mai 1705
Predecesor	Ferdinand al III-lea
Succesor	Iosif I
Semnătură
Modifică date / text

Originea și studiile

A fost al doilea fiu al împăratului Ferdinand al III-lea și al Mariei Anna de Spania (fiica lui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaretei de Austria).

A fost bunicul împărătesei Maria Terezia.

A fost educat și format pentru a urma o carieră bisericească, dar în urma decesului fratelui său mai mare, a devenit moștenitor al tronului.

Cariera politică

În 1655 a fost ales rege al Ungariei, în 1656 rege al Boemiei, în 1657 rege al Croației și în iulie 1658, la mai mult de un an de la decesul tatălui său, a fost ales împărat romano-german la Frankfurt, în ciuda intrigilor cardinalului francez Jules Mazarin care dorea să îl impună pe tronul imperial pe Ferdinand Maria, prinț elector de Bavaria, pentru a opri ascensiunea Habsburgilor.

Politica ecleziastică

Împăratul Leopold I a acordat privilegii deopotrivă creștinilor uniți cu Roma (așa numitele diplome leopoldine), cât și ortodocșilor. Aceștia din urmă au primit dreptul de liberă alegere a mitropolitului, precum și dreptul de a avea mai multe episcopii. În baza așa numitelor privilegii ilirice emigranții sârbi în frunte cu patriarhul Arsenie al III-lea Crnojevic au părăsit teritoriul aflat sub stăpânire otomană și s-au așezat în ținutul Sirmiei (Srem), administrat de austrieci. Pe baza privilegiilor leopoldine sediul mitropoliei ortodocșilor sârbi a fost mutat anul 1713 de la Krusedol la Carloviț.^[15]