1918

1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

1918
MCMXVIII

Evenimente  • Nașteri  • Decese

---

◄ · Secolul XIX ◄ Secolul XX ► Secolul XXI · ►
◄ · Anii 1890 · Anii 1900 ◄ Anii 1910 ► Anii 1920 · Anii 1930 · ►
◄◄ · ◄ · 1913 · 1914 · 1915 · 1916 · 1917 ◄ 1918 ► 1919 · 1920 · 1921 · 1922 · 1923 · ► · ►►

---

Cronologie tematică: Conducători de stat  • Astronomie  • Cinematografie  • Informatică  • Jocuri video  • Literatură  • Muzică  • Sport  • Știință  • SF  • Zborul spațial

Evenimente

7 mai: Tratatul de la București, pacea dintre România și Germania, văzută printr-o caricatură franceză.

17 iulie: Asasinarea Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei și a familiei sale, de către bolșevici.

11 noiembrie: Sfârșitul Primului Război Mondial în ziarul The New York Times.

1 decembrie: Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

1 decembrie: Episcopul Iuliu Hossu citește Rezoluția de la Alba Iulia.

Ianuarie

• 4 ianuarie: A apărut, la Paris, a doua serie a publicației săptămânale „La Roumanie” (până la 12 iunie 1919).
• 7-9 ianuarie: Primul Război Mondial. Bătălia de la Galați.
• 8 ianuarie: Președintele american, Woodrow Wilson, formulează Cele 14 puncte.
• 13 ianuarie-26 ianuarie: Guvernul Rusiei întrerupe relațiile diplomatice cu România. În legătură cu tezaurul României, sovietul comisarilor poporului al RSFS Ruse declară: "Tezaurul României, aflat în păstrare la Moscova, se declară intangibil pentru oligarhia română. Puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român".
• 20-25 ianuarie: Primul Război Mondial. Lupta de la Tighina.
• 24 ianuarie: Republica Democratică Moldovenească își declară independența față de Rusia.
• 26 ianuarie-8 februarie: Demisia guvernului I.I.C. Brătianu–Take Ionescu. Noul guvern va fi condus de generalul Alexandru Averescu.
• 28 ianuarie: URSS: S-a înființat Armata Roșie a muncitorilor și țăranilor. Primul conducător a fost Lev Troțki. A fost activă până în anul 1946. După 1946 s-a numit Armata sovietică.

Februarie

• 1 februarie-14 februarie: Rusia adoptă calendarul gregorian. Ca o consecință, aniversarea Revoluției din Octombrie, de acum încolo, va fi pe 7 noiembrie.
• 16 februarie: Lituania își declară independența față de Uniunea Sovietică și față de Germania.
• 24 februarie: Estonia își declară independența față de Rusia.

Martie

• 3 martie: Primul Război Mondial. Tratatul de la Brest-Litovsk. Tratat de pace semnat de către Puterile Centrale și Rusia, punând capăt ostilităților desfășurate în Primul Război Mondial.
• 7 martie: Finlanda formează o alianță cu Germania.
• 12 martie: Noua conducere bolșevică reinstalează capitala Rusiei la Moscova (de la Sankt Petersburg).
• 13 martie: Matsushita Electric Industrial Co., Ltd (din 2008 redenumit Panasonic după numele celei mai cunoscute mărci a companiei). Producător japonez important de echipament electric și de aparate electrocasnice fondat de Matsushita Konosuke cu sediul la Kadoma, Japonia.
• 27 martie-9 aprilie: Unirea Basarabiei (noul stat independent Republica Democratică Moldovenească) cu România.

Aprilie

• 15 aprilie: Bojdeuca din Iași, a lui Ion Creangă, a fost declarată muzeu, devenind prima casă memorială din România.
• 24 aprilie: Tratatul de pace de la București, dintre România, pe de o parte și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia, pe de altă parte. Pacea, înrobitoare pentru țara noastră, nu a fost niciodată ratificată de către Regele Ferdinand, tratatul devenind nul.

Mai

• 7 mai: România, fiind separată de aliații din vest, este forțată să semneze tratatul de pace de la București cu Puterile Centrale.
• 23 mai: Peste 60 de personalități marcante românești, aflate la Paris, au semnat un protest împotriva tratatului impus României de Puterile Centrale.

Iunie

• 1 iunie: Primul Război Mondial: Pe Frontul de Vest începe Bătălia din pădurea Belleau. Se va finaliza la 26 iunie cu victoria Aliaților.
• 12 iunie: Marele Duce Mihail Alexandrovici al Rusiei este executat în suburbiile orașului Perm, devenind primul Romanov ucis de bolșevici.

Iulie

• 15-18 iulie: Primul Război Mondial. A doua bătălie de pe râul Marna. Ultimul mare atac german din Primul Război Mondial.
• 17 iulie: Din ordinul Partidului bolșevic și îndeplinit de CEKA, Țarul Nicolae al II-lea Rusiei, soția lui, Alexandra Feodorovna, și copii lor: Olga, Tatiana, Maria, Anastasia și Alexei, sunt uciși în Casa Ipatiev din Ekaterinburg, Rusia.
• 17 iulie: Vasul britanic, RMS Carpathia, este torpilat și scufundat în largul coastei de est a Irlandei de submarinul german, U-55. 218 oameni din cei 223 aflați la bord sunt salvați.

August

• 30 august: La Moscova, a avut loc atentatul Faniei Kaplan asupra lui Lenin, însă acesta supraviețuiește. În aceeași zi, la Petrograd, șeful CEKA este asasinat.

Septembrie

• 9 septembrie: Constituirea, din inițiativa lui Constantin Parhon, a Societății de neurologie, psihiatrie și psihologie din Iași (din 1921 și de endocrinologie).
• 25 septembrie: La Berlin se semnează protocolul prin care Dobrogea este cedată în întregime Bulgariei.

Octombrie

• 3 octombrie: Polonia își declară independența față de Rusia.
• 18 octombrie: Înființarea Societății simfonice "George Enescu" din Iași.
• 27 octombrie: Guvernul român a adresat trupelor Puterilor Centrale un ultimatum de 24 de ore, prin care le-a cerut să părăsească teritoriul Transilvaniei și Banatului.
• 28 octombrie: Cehoslovacia își câștigă independența față de Austro-Ungaria.
• 28 octombrie: Crearea Tineretului Comunist în Rusia.
• 31 octombrie: Timișoara este proclamată Republica Bănățeană.

Noiembrie

• 9 noiembrie: Împăratul Wilhelm al II-lea abdică și alege să trăiască în exil în Țările de Jos.
• 11 noiembrie: Sfârșitul Primului Război Mondial la ora 11, în a 11-a zi a lunii a 11-a din anul 1918.
• 11 noiembrie: Tratatul de pace de la Compiègne dintre Germania și Franța.
• 11 noiembrie: Împăratul Carol I al Austriei abdică.
• 12 noiembrie: Austria devine republică.
• 13-14 noiembrie: Ministrul Oszkár Jászi negociază cu reprezentanții Consiliul Național Român Central la Arad înființarea unei confederații danubiene. Propunerea este respinsă de reprezentanții românilor transilvăneni, care cer ruperea totală de Ungaria.
• 14 noiembrie: Cehoslovacia devine republică.
• 15 noiembrie: Armata sârbă intră în Timișoara.
• 16 noiembrie: Ungaria își declară independența față de Austria.
• 15 noiembrie-28 noiembrie: Unirea Bucovinei cu România.
• 17 noiembrie: Apare la București, săptămânal sau bisăptămânal "Socialismul", organul Partidului Socialist și al Uniunii sindicale.
• 18 noiembrie: Regele Ferdinand, Regina Maria și Guvernul (aflați în exil la Iași) se reîntorc triumfal în București. În aceleași momente, la Alba Iulia (unde calendarele arătau 1 decembrie, conform stilului nou adoptat în Austro-Ungaria) se proclamă Unirea Transilvaniei cu România.
• 29 noiembrie: Demisia guvernului C. Coandă, formarea cabinetului liberal condus de I.I.C. Brătianu.

Decembrie

• 1 decembrie: Declarația de la Alba Iulia: În Alba Iulia se proclamă Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Această zi va deveni Ziua Națională a României în anul 1990.
• 3 decembrie: Armatele coloniale franceze sosesc în Timișoara pentru a evita orice posibil conflict între Serbia și România.
• 14 decembrie: Pentru prima oară, în Marea Britanie, femeile au drept de vot la alegerile generale.
• 16 decembrie: Decret privind exproprierea pământului. Începutul reformei agrare (între 1918-1921 s-au expropriat de la vechii proprietari aproximativ 6 milioane ha de pământ - circa 66% din suprafața funciară - ce au fost împărțite țăranilor, modificându-se astfel structura proprietății în noua Românie).

Nedatate

• august: „Gripa Spaniolă” omoară peste 25 milioane de oameni în următoarele 6 luni (de trei ori mai mulți decât au murit în timpul războiului).
• A fost fondat studioul de film, Warner Bros, la Hollywood, California, Statele Unite, de către un grup de emigranți evrei (frații Albert, Harry, Jack și Sam Warner) din Polonia.
• Constituția sovietică din 1918.
• Serbia, Muntenegru, Macedonia, Slovenia, Croația, Dalmația, Voivodina, Bosnia și Herțegovina se unesc în "Regatul sârbilor, croaților și slovenilor".

Nașteri

• 
  David Kendall, matematician și statistician englez, membru de onoare al Academiei Române
• 
  Nicolae Ceaușescu, politician și dictator comunist român, primul președinte al României
• 
  Richard Feynman, fizician american, laureat al Premiului Nobel
• 
  Nelson Mandela, om politic sud-african, președinte al Africii de Sud, laureat al Premiului Nobel

Ianuarie

• 15 ianuarie: David Kendall, matematician și statistician englez, membru de onoare al Academiei Române (d. 2007)
• 20 ianuarie: Ion Frunzetti, antropolog cultural, critic și istoric de artă, scriitor, profesor și traducător român (d. 1985)
• 26 ianuarie: Nicolae Ceaușescu, politician și dictator comunist român, primul președinte al României (1967-1989), (d. 1989)

Februarie

• 19 februarie: Walter Biemel, filosof german originar din România (d. 2015)

Martie

• 10 martie: Carl Ludwig de Habsburg-Lorena, fiul împăratului Carol I al Austriei (d. 2007)

Aprilie

• 9 aprilie: Ervin Abádi, scriitor, redactor și grafician maghiar de origine evreiască (d. 1979)
• 18 aprilie: André Bazin, critic și teoretician de film francez (d. 1958)

Mai

• 4 mai: Kakuei Tanaka, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (1972-1974), (d. 1993)
• 11 mai: Richard Feynman, fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (1965), (d. 1988)
• 12 mai: Julius Rosenberg, spion american. A furnizat secrete armatei sovietice (d. 1953)

Iunie

• 14 iunie: T.M. Aluko (n. Timothy Mofolorunso Aluko), scriitor nigerian (d. 2010)

Iulie

• 14 iulie: Ingmar Bergman (n. Ernst Ingmar Bergman), regizor și scenarist suedez de film (d. 2007)
• 15 iulie: Bertram Neville Brockhouse, fizician canadian, laureat al Premiului Nobel (d. 2003)
• 18 iulie: Nelson Mandela (n. Nelson Rolihlahla Mandela), om politic sud-african, președinte al Africii de Sud (1994-1999), laureat al Premiului Nobel pentru pace (1993), (d. 2013)

• 
  Leonard Bernstein, pianist, dirijor și compozitor american
• 
  Rita Hayworth, actriță americană
• 
  Aleksandr I. Soljenițîn, scriitor, dramaturg, romancier, istoric, activist și dizident anticomunist rus, laureat al Premiului Nobel
• 
  Helmut Schmidt, politician german, cancelar al Germaniei

August

• 25 august: Leonard Bernstein, pianist, dirijor și compozitor american de etnie evreiască (d. 1990)

Septembrie

• 3 septembrie: Ada Zevin (Ada Mironovna Zevina), artist plastic din R. Moldova de etnie evreiască (d. 2005)
• 8 septembrie: Derek Barton, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1998)

Octombrie

• 17 octombrie: Rita Hayworth (n. Margarita Carmen Cansino), actriță americană de film (d. 1987)

Noiembrie

• 7 noiembrie: Billy Graham, evanghelist creștin, pastor american de orientare baptistă (d. 2018)
• 27 noiembrie: Boris Paton, fizician ucrainean, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (d. 2020)

Decembrie

• 11 decembrie: Aleksandr Isaievici Soljenițîn, scriitor, dramaturg, romancier, istoric, activist și dizident anticomunist rus, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1970), (d. 2008)
• 14 decembrie: Radu Beligan, actor român de film, radio, teatru și televiziune, membru de onoare al Academiei Române (d. 2016)
• 21 decembrie: Kurt Waldheim, om politic austriac, secretar general al ONU (1972-1981), (d. 2007)
• 23 decembrie: Helmut Schmidt, politician german, cancelar al Germaniei de Vest (1974-1982), (d. 2015)

Decese

• 
  Gustav Klimt, pictor austriac
• 
  Pietro Blaserna, matematician și fizician italian, membru de onoare al Academiei Române
• 
  Claude Debussy, compozitor francez
• 
  Karl Ferdinand Braun, fizician și inventator german, laureat Nobel
• 
  Manfred von Richthofen, pilot de elită german
• 
  George Coșbuc, poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător român
• 
  Aristizza Romanescu, actriță română

• 6 februarie: Gustav Klimt, 55 ani, pictor austriac (n. 1862)
• 10 februarie: Abdul-Hamid al II-lea, 75 ani, sultan otoman (n. 1842)
• 23 februarie: Adolphus Frederic al VI-lea, Mare Duce de Mecklenburg (n. Adolf Friedrich Georg Ernst Albert Eduard), 35 ani (n. 1882)
• 26 februarie: Pietro Blaserna, 82 de ani, matematician și fizician italian, membru de onoare al Academiei Române (n. 1836)
• 25 martie: Claude Debussy, 55 ani, compozitor francez (n. 1862)
• 20 aprilie: Karl Ferdinand Braun, 67 ani, fizician și inventator german, laureat al Premiului Nobel (1909), (n. 1850)
• 21 aprilie: Manfred von Richthofen, 25 ani, pilot german (n. 1892)
• 22 aprilie: Frederic al II-lea, Duce de Anhalt (n. naștere Leopold Friedrich Eduard Karl Alexander), 61 ani (n. 1856)
• 29 aprilie: Barbu Ștefănescu Delavrancea, 60 ani, scriitor, orator și avocat român (n. 1858)
• 3 mai: Prințesa Marie Anne de Saxa-Altenburg, 54 ani (n. 1864)
• 9 mai: George Coșbuc, 51 ani, poet, scriitor, critic literar, publicist și traducător român (n. 1866)
• 4 iunie: Aristizza Romanescu, 63 ani, actriță română (n. 1854)
• 12 iunie: Prințesa Ana a Prusiei (n. Maria Anna Friederike), 82 ani (n. 1836)
• 12 iunie: Marele Duce Mihail Alexandrovici al Rusiei, 39 ani (asasinat), (n. 1878)

• 
  Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei
• 
  Țarina Alexandra Feodorovna a Rusiei
• 
  Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei
• 
  Marea Ducesă Tatiana Nicolaevna a Rusiei
• 
  Marea Ducesă Maria Nicolaevna a Rusiei
• 
  Marea Ducesă Anastasia Nicolaevna a Rusiei
• 
  Țareviciul Alexei al Rusiei

• 17 iulie: Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei, 50 ani (asasinat), (n. 1868)
• 17 iulie: Țarina Alexandra Feodorovna a Rusiei (n. Viktoria Alix Helena Luise Beatrice), 46 ani (asasinată), (n. 1872)
• 17 iulie: Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei, 22 ani (asasinată), (n. 1895)
• 17 iulie: Marea Ducesă Tatiana a Rusiei, 21 ani (asasinată), (n. 1897)
• 17 iulie: Marea Ducesă Maria a Rusiei, 19 ani (asasinată), (n. 1899)
• 17 iulie: Marea Ducesă Anastasia a Rusiei, 17 ani (asasinată), (n. 1901)
• 17 iulie: Țareviciul Alexei al Rusiei (n. Alexei Nicolaevici Romanov), 13 ani (asasinat), (n. 1904)
• 18 iulie: Marea Ducesă Elisabeta Fiodorovna (n. Elisabeth Alexandra Louise Alice), 53 ani (asasinată), (n. 1864)
• 18 iulie: Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei, 48 ani (asasinat), (n. 1869)
• 18 iulie: Prințul Ioan Constantinovici al Rusiei (n. Ioan Constantinovici Romanov), 32 ani (asasinat), (n. 1886)
• 18 iulie: Prințul Constantin Constantinovici al Rusiei, 27 ani (asasinat), (n. 1891)
• 18 iulie: Prințul Igor Constantinovici al Rusiei, 27 ani (asasinat), (n. 1894)
• 25 iulie: Árpád Abonyi (Csiba), 52 ani, scriitor, poet și jurnalist maghiar (n. 1865)
• 4 septembrie: Fania Kaplan (n. Fania Roitman), 28 ani, revoluționară rusă (n. 1888)
• 10 septembrie: Antal Acsay, 56 ani, scriitor, istoric și critic literar maghiar (n. 1861)
• 13 septembrie: Eduard, Duce de Anhalt (n. Eduard Georg Wilhelm Maximilian von Anhalt), 57 ani (n. 1861)
• 28 septembrie: Eduard von Keyserling, 63 ani, scriitor german (n. 1855)
• 14 octombrie: Ducesa Maria de Mecklenburg (n. Victoria Marie Auguste Luise Antoinette Karoline Leopoldine von Mecklenburg-Strelitz), 70 ani (n. 1878)
• 9 noiembrie: Guillaume Apollinaire (n. Wilhelm Albert Włodzimierz Apollinaris de Wąż-Kostrowicky), 38 ani, poet francez (n. 1880)

Premii Nobel

• Fizică: Max Planck (Germania)
• Chimie: Fritz Haber (Germania)
• Medicină - Premiul în bani a fost alocat Fondului Special aferent acestei categorii
• Literatură - Premiul în bani a fost alocat Fondului Special aferent acestei categorii
• Pace: Premiul în bani a fost alocat Fondului Special aferent acestei categorii

Vezi și

• Listă de conducători de stat din 1918

Legături externe

Materiale media legate de 1918 la Wikimedia Commons