2025
an From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
2025 (MMXXV) este anul curent al calendarul gregorian, care a început într-o zi de miercuri. Este al 2025-lea an de d.Hr., al 25-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 6-lea an din deceniul 2020-2029
De la stânga la dreapta, de sus în jos:
- Vedere de pe strada Preciados din Madrid spre Piața Callao în timpul întreruperii curentului din Peninsula Iberică, cu Preciados încă întunecat în timp ce Callao are curentul parțial restabilit;
- Robert Prevost este ales Papă cu numele de Leon al XIV-lea după moartea lui Francisc;
- Prim-ministrul Narendra Modi vizitează epava secțiunii de coadă a zborului Air India 171, blocată în Colegiul Medical B. J. din Ahmedabad;
- Atac aerian asupra studioului IRIB din Teheran în timpul războiului Iran-Israel;
- Proteste antiguvernamentale izbucnesc în tot Nepalul, ducând la demisia prim-ministrului K. P. Sharma Oli și la incendierea mai multor clădiri guvernamentale;
- Un magazin LCBO care recomandă produse non-americane (în imagine vinuri chiliene) ca răspuns la tarifele impuse de Donald Trump;
- Un cutremur cu magnitudinea de 7,7 lovește Myanmar, provocând peste 5.400 de morți și pagube extinse în Asia de Sud-Est;
- Piața Ostaticilor din Tel Aviv, după anunțul eliberării iminente a ostaticilor israelieni, în încercarea de a pune capăt războiului din Gaza.
| Acest articol sau secțiune este de actualitate. Informațiile se pot schimba rapid odată cu desfășurarea evenimentelor. |
2025
MMXXV
MMXXV
Evenimente • Nașteri • Decese
◄ ·
Secolul XX
◄ Secolul XXI ►
Secolul XXII ·
►
◄ ·
Anii 2000 ·
Anii 2010
◄ Anii 2020 ►
Anii 2030 ·
Anii 2040 ·
►
◄◄ ·
◄ ·
2020 ·
2021 ·
2022 ·
2023 ·
2024
◄ 2025 ►
2026 ·
2027 ·
2028 ·
2029 ·
2030 ·
► ·
►►
Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Jocuri video • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Zborul spațial
Este desemnat:
- Anul orașului Vilnius din Lituania, denumit Capitala verde a Europei.
- Anul orașelor Chemnitz din Germania, Nova Gorica din Slovenia și Gorizia din Italia, numite Capitale Europene ale Culturii.
- Anul orașului Liov din Ucraina, numit Capitală Europeană a Tineretului.
- Anul orașului Macao din China, numit Capitala culturală a Asiei de Vest.
- Mocha Mousse este aleasă culoarea anului 2025.
Remove ads
Evenimente
Ianuarie:



- 1 ianuarie:
- Polonia preia președinția Consiliului Uniunii Europene pentru următoarele 6 luni. Ședințele Consiliului pentru Afaceri Generale vor fi conduse de ministrul de externe Radosław Sikorski.[1][2]
- Bulgaria și România au aderat la Spațiul Schengen cu frontierele terestre.[3]
- Drepturile LGBTQ în Liechtenstein: Liechtenstein devine a 39-a țară care a legalizat căsătoria între persoane de același sex.[4]
- Ucraina oprește transportul multor aprovizionări cu gaze rusești prin țară după expirarea unui acord de tranzit pe cinci ani, devenind totodată stat parte la Curtea Penală Internațională.[5][6]
- Cincisprezece persoane sunt ucise (inclusiv făptașul) și alte 57 sunt rănite în timpul unui atac cu vehicule și împușcături în New Orleans, Louisiana, Statele Unite.[7]
- Atacul armat din orașul Cetinje: Douăsprezece persoane sunt ucise și alte patru sunt rănite într-o serie de împușcături în orașul Cetinje din Muntenegru. Ulterior, făptuitorul se sinucide.[8]
- 6 ianuarie – Indonezia devine al zecelea membru care se alătură BRICS.[9][10]
- 7 ianuarie:
- Un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade a lovit Tibetul, China, soldat cu moartea a cel puțin 126 de persoane și rănirea a 338 de persoane.[11][12]
- Zona metropolitană Los Angeles se confruntă cu cele mai distructive incendii de vegetație din istoria sa, alimentate de vânturi puternice și secetă prelungită. Peste 13.000 de structuri sunt distruse, inclusiv cea mai mare parte a bulevardului Sunset. Sunt raportate cel puțin 29 de decese, în timp ce 180.000 de persoane sunt evacuate, incendiile continuând zile întregi.[13][14]
- 8 ianuarie – Optsprezece bărbați înarmați și un soldat au fost uciși într-un atac asupra palatului prezidențial din N'Djamena, capitala Ciadului.[15]
- 9 ianuarie – Comandantul Forțelor Armate Libaneze, Joseph Aoun, este ales de parlament al 14-lea președinte al Libanului, punând capăt crizei care a durat peste doi ani.[16]
- 10 ianuarie – Serviciul European Copernicus pentru Schimbări Climatice raportează că 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în lume și primul an calendaristic care a depășit pragul simbolic de 1,5 °C de încălzire globală.[17]
- 11 ianuarie – Explozia unei benzinării din Al Bayda, Yemen, a provocat 40 de morți și zeci de răniți.[18]
- 12 ianuarie – Alegeri prezidențiale în Croația, 2024-2025: Zoran Milanović este reales pentru un al doilea mandat.[19]
- 13 ianuarie – C/2024 G3 (ATLAS), o cometă neperiodică, atinge periheliul și este supranumită Marea Cometă a anului 2025.[20][21]
- 14 ianuarie – 2 februarie: Campionatul Mondial de Handbal Masculin se desfășoară în Croația, Danemarca și Norvegia și este câștigat de Danemarca.[22]
- 15 ianuarie:
- Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, este arestat cu succes după o a doua încercare de către poliție în urma unei declarații de lege marțială și a unei moțiuni de impeachment reușite în decembrie anul precedent.[23]
- Războiul din Gaza: Israelul și Hamas aprobă un acord de încetare a focului care urmărește să pună capăt războiului, să facă schimb de ostatici israelieni și prizonieri palestinieni și să permită intrarea ajutorului internațional. Acesta intră în vigoare pe 19 ianuarie.[24]
- Colossal Biosciences și Universitatea din Melbourne creează primul uter artificial din lume la marsupiale, ca parte a proiectului lor de de-extincție a tilacinului.[25]
- 16 ianuarie:
- Blue Origin lansează cu succes vehiculul său de lansare grea, New Glenn, la prima încercare, deși nu reușește să aterizeze cu primul booster de etapă așa cum a fost prevăzut.[26][27]
- Au loc alegerile generale din Vanuatu.[28]
- Armata de Eliberare Națională (ELN) lansează multiple atacuri în regiunea Catatumbo, din nord-estul Columbiei. Peste 100 de persoane sunt ucise în timpul ciocnirilor.[29]
- 18 ianuarie:
- 19 ianuarie – Războiul din Gaza: Intră în vigoare un armistițiul de pe 15 ianuarie, care va dura până la un atac surpriză israelian pe 18 martie.[33]
- 21 ianuarie – 78 de persoane au fost ucise după ce un incendiu a izbucnit într-un hotel din stațiunea de schi Kartalkaya, Turcia.[34]
- 23 ianuarie:
- 24 ianuarie:
- Furtuna Eowyn lovește Irlanda și Regatul Unit. Viteze record ale vântului, de 183 km/oră, sunt înregistrate în Irlanda, în timp ce peste un milion de case au rămas fără electricitate.[39][40][41]
- O serie de boicoturi continue au avut loc în țările din sud-estul Europei asupra mai multor magazine de vânzare cu amănuntul din acea regiune, ca răspuns la creșterea prețurilor la alimente și la presupusa fixare a prețurilor.[42]
- 25 ianuarie – Coiful dacic de la Coțofenești, împrumutat de la Muzeul Național de Istorie a României, a fost furat împreună cu alte trei artefacte din aur de la Muzeul Drents din Assen de către hoți care au pătruns prin efracție în muzeu folosind explozibili.[43]
- 26 ianuarie – Au loc alegerile prezidențiale din Belarus, 2025, iar actualul președinte Aleksandr Lukașenko câștigă alegerile împotriva lui Serghey Syrankov cu 87%, fiind reales pentru un nou mandat ca președinte a Belarusului.[44]
- 27 ianuarie – Cotele tehnologice globale scad brusc ca răspuns la DeepSeek, un concurent chinez al ChatGPT de la OpenAI. Gigantul de cipuri Nvidia pierde aproape 600 miliarde de dolari din valoarea sa, cea mai mare scădere pentru o singură companie din istoria bursei americane.[45][46]
- 29 ianuarie:
- Coliziunea aeriană de la Washington: Un Bombardier CRJ700 cu 64 de pasageri la bord, se ciocnește în aer cu un elicopter Black Hawk al Armatei Statelor Unite cu trei ocupanți la bord, în Washington, D.C., Statele Unite ale Americii. Nu există supraviețuitori.[47][48]
- Ahmad al-Sharaa este numit de-al 20-lea președinte al Siriei, după un post vacant de o lună după căderea regimului Assad.[49]
Februarie



- 4 februarie:
- Războiul Comercial SUA-China 2025: China anunță controale la export și majorarea tarifelor la anumite importuri americane ca răzbunare pentru impunerea de taxe vamale de către Donald Trump la mărfurile chinezești.[50]
- Cel puțin 11 persoane sunt ucise (inclusiv făptuitorul) iar alte 15 sunt rănite după ce un bărbat înarmat deschide focul într-un centru de educație pentru adulți din Orebo, Suedia, cea mai mortală împușcătură în masă din istoria țării.[51][52]
- Președintele american, Donald Trump, anunță că Statele Unite ale Americii vor prelua controlul asupra Fâșiei Gaza printr-un acord cu Israelul și că armata SUA va fi responsabilă de reconstrucția Gazei.[53][54][55]
- 9 februarie:
- Statele baltice își completează sincronizarea rețelelor electrice cu rețeaua Europei continentale, deconectându-se de la rețeaua Rusiei.[56]
- Au loc alegerile generale din Liechtenstein. Uniunea Patriotică, condusă de Brigitte Haas, își păstrează pluralitatea de 10 locuri în Landtag.[57]
- 10 februarie – Un autobuz a căzut de pe un pod peste râul Las Vacas din orașul Ciudad de Guatemala, Guatemala, ucigând cel puțin 55 de persoane și rănind grav alte 9.[58]
- 12 februarie:
- Konstantinos Tasoulas este ales președinte al Greciei de către Parlamentul elen după patru tururi de scrutin în alegerile prezidențiale grecești din 2025.[59]
- Klaus Iohannis demisionează din funcția de președinte al României, devenind primul președinte al țării care a făcut acest lucru după revoluție.[60]
- 15 februarie – Mahamoud Ali Youssouf este ales președinte al Comisiei Uniunii Africane.[61]
- 17 februarie – Proteste în Indonezia din 2025: O serie de proteste la nivel național au loc în urma adoptării unei legislații care sporește implicarea armatei în rolurile guvernamentale civile.[62]
- 18 februarie:
- În urma unei reforme constituționale, Nicaragua devine o diarhie, cu soții Daniel Ortega și Rosario Murillo ca copreședinți.[63][64]
- Vladimir Putin a anunțat că Rusia și Statele Unite au convenit oficial să reia relațiile diplomatice.[65] Un summit de patru ore între SUA și Rusia are loc în Arabia Saudită.
- Egiptul anunță descoperirea mormântului lui Tutmes al II-lea de către o echipă mixtă britanico-egipteană, primul mormânt regal descoperit de la cel al lui Tutankhamon din 1922. Este al 15-lea și ultimul mormânt al unui faraon din dinastia a XVIII-a a Egiptului descoperit de arheologi. [66][67]
- 19 februarie – Croația finalizează procesul de aderare la Spațiul Economic European.[68]
- 23 februarie: Alegeri legislative în Germania, 2025: Alegerile federale din Germania sunt câștigate de partidele creștin-democrate de centru dreapta „Uniunea” CDU/CSU. Liderul formațiunii, Friedrich Merz, este considerat potențial cancelar. Alternativă pentru Germania (AfD), partid naționalist eurosceptic și anti-imigrație, se situează pe locul 2, cu 19%. Partidul Social Democrat condus de cancelarul Olaf Scholz pierde alegerile, situându-se pe locul 3.[69]
- 25 februarie – Un avion Antonov An-26 al aviației sudaneze se prăbușește lângă baza aeriană Wadi Seidna Air Base. Toți cei 17 pasageri și piloții mor, pe lângă alte 29 de persoane aflate la sol.[70]
- 28 februarie – Are loc o întâlnire între președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la Casa Albă. Trump și vicepreședintele J.D. Vance îl critică aspru pe Zelenski, ridicând semne de întrebare cu privire la sprijinul pentru Ucraina, la propunerea de a pune capăt războiului și la viitorul țării în general.[71]
Martie




- 2 martie - Firefly Aerospace a devenit prima companie comercială care a lansat o misiune spațială pe Lună. Robotul spațial Blue Ghost Mission 1 a ajuns la destinație, fără dificultăți tehnice, în bazinul „Mare Crisium” de pe Lună.[72][73]
- 3 martie – Administrația Trump suspendă ajutorul militar acordat Ucrainei, în urma întâlnirii de la Biroul Oval cu Zelenski de săptămâna precedentă.[74]
- 4 martie – Colossal Biosciences creează șoareci lânoși ca parte a eforturilor de de-extincție a mamutului lânos.[75]
- 5 martie - Sudanul a depus o cerere împotriva Emiratelor Arabe Unite la Curtea Internațională de Justiție, invocând încălcarea Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid de către Emiratele Arabe Unite prin sprijinul acordat RSF, care este responsabilă pentru genocidul din Darfur.[76]
- 8 martie – Peste 1.000 de persoane, inclusiv civili, au fost ucise într-o reprimare a forțelor de securitate ale guvernului de tranziție sirian în regiunea alawită, descrisă ca fiind cea mai gravă violență din țară din ultimii ani.[77][78][79]
- 8 martie – 17 – Jocurile Olimpice Speciale Mondiale de Iarnă din 2025 se desfășoară la Torino, Italia.[80]
- 11 martie:
- Fostul președinte al Filipinelor, Rodrigo Duterte, a fost arestat în Filipine după ce i s-a înmânat un mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale pentru crime împotriva umanității.[81]
- Militanții Armatei de Eliberare a Balochistanului au aruncat în aer linii de cale ferată și au deturnat trenul Jaffar Express care mergea de la Quetta la Peshawar, luând ostatici 450 de persoane, inclusiv personal de securitate și civili.[82]
- Alegerile generale din Groenlanda din 2025: Democrații de centru-dreapta devin cel mai mare partid, învingându-i pe actualii Inuit Ataqatigiit.[83]
- 12 martie – Alegerile generale din Belize din 2025: Partidul Unit al Poporului, aflat la putere, câștigă un al doilea mandat într-o victorie covârșitoare.[84]
- 16 martie:
- 18 martie:
- Israelul lansează bombardamente și atacuri aeriene pe scară largă asupra Fâșiei Gaza, ucigând cel puțin 591 de persoane, inclusiv copii, punând capăt acordului de încetare a focului încheiat în ianuarie.[88]
- Președintele Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud, supraviețuiește unui atac asupra convoiului său de către al-Shabaab, soldat cu moartea a cel puțin 10 persoane.[89]
- 19 martie – Proteste la nivel național au izbucnit în Turcia după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, sub acuzația de corupție și terorism.[90][91]
- 20 martie – Kirsty Coventry este aleasă a 10-a, prima femeie africană, președintă a Comitetului Internațional Olimpic în primul tur de scrutin al celei de-a 144-a sesiuni a CIO.[92]
- 21 martie:
- O pană majoră de curent a provocat închiderea completă a aeroportului Heathrow din Londra, iar perturbările se așteaptă să dureze zile întregi, afectând mii de zboruri din întreaga lume.[93]
- Coreea de Sud se confruntă cu unul dintre cele mai grave incendii de vegetație din istoria modernă; peste 87.000 de hectare de teren sunt distruse în provincia Gyeongsang de Sud, ucigând cel puțin 32 de persoane.[94]
- 28 martie – Un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a avut loc în Myanmar, soldat cu 5.413 morți și 11.402 răniți.[95][96][97]
- 31 martie – Este introdus guldenul caraibian, care înlocuiește guldenul antilez ca monedă pentru Curaçao și Sint Maarten.[98]
Aprilie




- 1 aprilie – Fram2 a fost lansat la bordul unei rachete SpaceX Falcon 9, devenind primul zbor spațial cu echipaj uman care a intrat pe o orbită polară retrogradă.[99][100][101]
- 2 aprilie – Președintele SUA, Donald Trump, impune tarife comerciale drastice multor țări, inclusiv un tarif de bază de 10% pentru toate importurile.[102][103]
- 3 aprilie – Ungaria se retrage din Curtea Penală Internațională după ce premierul israelian și acuzatul de criminal de război, Benjamin Netanyahu, a aterizat la Budapesta pentru o vizită de stat, în ciuda mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele său.[104]
- 4 aprilie – Punerea sub acuzare a lui Yoon Suk-yeol: Curtea Constituțională a Coreei a confirmat în unanimitate punerea sub acuzare a lui Yoon cu un vot de 8-0, înlăturându-l oficial din funcție.[105]
- 7 aprilie – Colossal Biosciences prezintă trei lupi gri modificați genetic pentru a prezenta caracteristicile lupului crud.[106]
- 8 aprilie – În timpul unui concert susținut de Rubby Pérez în Santo Domingo, acoperișul unui club de noapte s-a prăbușit, ucigând cel puțin 231 de persoane, inclusiv Pérez, și rănind alte peste 200.[107][108]
- 12 aprilie – Alegerile prezidențiale din Gabon din 2025: Actualul președinte tranzitoriu, Brice Clotaire Oligui Nguema, câștigă un mandat complet. Alegerile sunt primele de la lovitura de stat din Gabon din 2023 și au fost precedate de un referendum constituțional în 2024.[109]
- 13 aprilie – 13 octombrie – Expo 2025 are loc la Osaka, în Japonia.[110]
- 13 aprilie – Alegerile generale ecuadoriene din 2025: Președintele în exercițiu, Daniel Noboa, este reales pentru un mandat complet în al doilea tur de scrutin.[111]
- 15 aprilie – O barcă motorizată din lemn s-a răsturnat după ce a luat foc în râul Congo, în apropiere de orașul Mbandaka din Republica Democrată Congo, ucigând cel puțin 148 de persoane.[112][113][114]
- 17 aprilie – Atmosfera planetei K2-18b, o planetă acvatică candidată situată la 124 de ani-lumină distanță, conține cantități mari de sulfură de dimetil și/sau disulfură de dimetil - doi compuși despre care, pe Pământ, se știe că sunt produși doar de viață.[115][116][117][118]
- 21 aprilie – Papa Francisc, conducătorul Bisericii Catolice din 2013, a murit la vârsta de 88 de ani. Liderii mondiali îi aduc un omagiu. Multe țări declară doliu național.[119][120]
- 22 aprilie – Militanți afiliați Frontului de Rezistență au deschis focul asupra unui grup de turiști în Valea Baisaran din Jammu și Cașmir, India, ucigând 26 de persoane și rănind cel puțin 20.[121]
- 26 aprilie:
- La înmormântarea Papei Francisc participă delegații din 164 de țări, inclusiv 82 de lideri, și 250.000 de membri ai publicului.[122][123][124]
- O explozie în portul Shahid Rajaee, Bandar Abbas, Iran, a ucis cel puțin 70 de persoane și a rănit peste 1.000.[125][126][127]
- Cel puțin 11 persoane au fost ucise și cel puțin alte 20 au fost rănite într-un atac cu mașina la festivalul anual Lapu Lapu Day din Vancouver, Columbia Britanică, Canada.[128][129]
- 28 aprilie:
- Alegerile federale canadiene din 2025: În urma demisiei lui Justin Trudeau din funcția de prim-ministru în martie, fostul guvernator al Băncii Canadei, Mark Carney, devine prim-ministru al Canadei. Partidul Liberal câștigă pentru a patra oară alegerile consecutive și formează un guvern minoritar.[130][131][132][133]
- A avut loc o întrerupere majoră a curentului electric în Peninsula Iberică și în părți din sudul Franței, care a afectat Andorra, Portugalia, Spania și sudul Franței.[134]
- Alegerile generale din Trinidad și Tobago din 2025: UNC câștigă un guvern majoritar, învingând PNM, aflat în funcție.[135]
- 30 aprilie – Acordul privind resursele minerale dintre Ucraina și Statele Unite este semnat, oferind un stimulent economic pentru ca SUA să continue să investească în apărarea și reconstrucția Ucrainei, în schimbul accesului la resursele energetice și minerale ale țării devastate de război.[136]
Mai



- 3 mai:
- Alegeri federale în Australia: Partidul Laburist aflat la guvernare, condus de Anthony Albanese, câștigă realegerea, obținând o majoritate sporită. [137][138]
- Alegeri generale în Singapore: Partidul Acțiunii Populare, condus de Lawrence Wong, câștigă realegerea cu o victorie categorică, păstrând un guvern cu supermajoritate. [139]
- Proteste în Mali: Sute de manifestanți se adună în Bamako, Mali, pentru a protesta față de propunerea guvernului de a dizolva partidele politice și de a prelungi mandatul președintelui Assimi Goïta cu 5 ani.[140] Protestele marchează primele manifestații pro-democrație din țară de la preluarea puterii de către regim în 2021.
- 6 mai:
- Friedrich Merz este ales Cancelar al Germaniei în al doilea tur al votului parlamentar, la doar câteva ore după ce fusese înfrânt în primul tur – o premieră în istoria Germaniei de după Al Doilea Război Mondial.[141][142][143]
- Conflictul India–Pakistan: India lansează mai multe rachete pe teritoriul pakistanez, ca răspuns la atacul din Pahalgam produs cu două săptămâni în urmă. [144]
- 7 mai–8 mai – Conclavul papal din 2025: Cei 133 de cardinali electori îl aleg pe Robert Francis Prevost ca succesor pentru Papa Francisc, în al patrulea tur de scrutin. Acesta ia numele de Papa Leon al XIV-lea, devenind primul papă din America de Nord, primul cu cetățenie peruană sau americană și primul din Ordinul Sfântului Augustin.[145][146]
- 9 mai–25 mai – Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață 2025 are loc în Stockholm, Suedia și Herning, Danemarca. [147]
- 11 mai – Alegeri parlamentare în Albania : Partidul Socialist aflat la guvernare, condus de Edi Rama, câștigă realegerea, menținând o majoritate parlamentară. [148]
- 12 mai:
- Au loc alegerile generale în Filipine. Alianța de guvernământ, Alyansa para sa Bagong Pilipinas, câștigă o majoritate restrânsă a locurilor în Senat, în timp ce unul dintre partidele sale componente, Lakas-CMD, câștigă pluralitatea locurilor în Camera Reprezentanților.[149]
- Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) își anunță autodizolvarea, după ce anterior a declarat o încetare a focului cu Turcia. [150]
- 13 mai–17 mai – Concursul Muzical Eurovision 2025 are loc în Basel, Elveția; reprezentantul Austriei, JJ, câștigă cu piesa „Wasted Love”. [151]
- 18 mai:
- Alegeri legislative în Portugalia: Partidul Social Democrat (aflat la guvernare), condus de Luís Montenegro, câștigă o pluralitate, dar nu reușește să obțină majoritate.
- Alegeri prezidențiale în România, 2025: După ce au fost anulate Alegeri prezidențiale în România, 2024, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, câștigă în turul al doilea, fiind al 6-lea președinte ales al României, învingându-l pe George Simion.[152]
- 25 mai:
- 28 mai – Inundațiile din Nigeria din 2025: Peste 500 de persoane au murit și alte sute sunt dispărute în urma inundațiilor din Mokwa.[155][156]
- 31 mai – Josep-Lluís Serrano Pentinat a depus jurământul ca noul coprinț episcopal al Andorrei și episcop de Urgell, după ce Vaticanul a acceptat demisia lui Joan Enric Vives i Sicília din motive legate de limitarea vârstei.[157]
Iunie




- 1 iunie:
- Polonezii votează în al doilea tur pentru a-și alege președintele. Președintele populist de dreapta al Institutului Memoriei Naționale, Karol Nawrocki, câștigă 50,89% din voturile populare în fața primarului pro-european al Varșoviei, Rafał Trzaskowski.[158][159]
- Operațiunea Pânză de Păianjen: Ucraina lansează un atac amplu cu drone asupra bazelor militare rusești. Peste 40 de aeronave ale Forțelor Aeriene Ruse sunt distruse, printre care bombardierele strategice Tu-95MS și Tu-22M3. Rusia ripostează cu un bombardament masiv asupra mai multor orașe ucrainene.[160]
- 3 iunie:
- Cetățenii din Coreea de Sud votează în cadrul unor alegeri anticipate pentru a-și alege președintele dintre cinci candidați. Alegerile au loc la 60 de zile după ce Yoon Suk Yeol a fost înlăturat de Curtea Constituțională a Coreei, la șase luni după declararea eșuată a legii marțiale.[161]
- Proteste mongole din 2025: Luvsannamsrain Oyun-Erdene demisionează din funcția de prim-ministru al Mongoliei după ce a pierdut un vot de neîncredere în Marele Khural de Stat.[162]
- 6 iunie – Izbucnesc protestele din Los Angeles împotriva politicilor antiimigraționiste ale administrației Trump.[163][164][165][166]
- 10 iunie – Zece persoane au fost ucise și peste 30 rănite după ce un bărbat înarmat a deschis focul într-o școală din Graz, Austria.[167]
- 12 iunie – Zborul 171 al Air India, un Boeing 787 cu destinația Londra, s-a prăbușit într-o clădire după decolarea din Ahmedabad, India, ucigând 229 de pasageri, 12 membri ai echipajului la bord și 19 persoane la sol. Un pasager supraviețuiește accidentului.[168][169] Este primul accident mortal și pierdere a corpului aeronavei care a implicat un Boeing 787 Dreamliner.[170]
- 13 iunie – Războiul Israel – Iran: Israelul efectuează atacuri aeriene împotriva instalațiilor nucleare iraniene, ucigând comandanți militari, inclusiv Hossein Salami; Iranul ripostează.[171][172]
- 14 iunie – 13 iulie – Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2025 se desfășoară în Statele Unite și este câștigată de Chelsea.[173]
- 14 iunie – Protestele „No Kings” au loc în multe orașe din SUA, precum și în Canada, Europa, Japonia și Mexic, împotriva lui Donald Trump.[174][175]
- 16 iunie – 17 – A 51-a ediție a summitului G7 are loc la Kananaskis, Canada.[176]
- 20 iunie – O tornadă EF5 lovește sud-estul orașului Enderlin, Dakota de Nord, devenind prima tornadă EF5 la nivel global de la 20 mai 2013.[177]
- 22 iunie – Războiul Israel – Iran: Statele Unite au efectuat atacuri aeriene cu bombardiere B-2 asupra a trei situri nucleare iraniene din Fordow, Natanz și Isfahan.[178]
- 23 iunie – Iranul lansează rachete asupra bazelor americane din Qatar și Irak, ca răspuns la atacurile din ziua precedentă.[179]
- 24 iunie – 25 – La Forumul Mondial de la Haga, în Olanda, are loc un summit NATO.[180]
- 25 iunie – Misiunea Axiom 4 este lansată. Misiunea implică patru astronauți, inclusiv primii astronauți din Polonia (Sławosz Uznański-Wiśniewski) și India (Shubhanshu Shukla) de la sfârșitul Războiului Rece.[181][182]
- 27 iunie – SUA, cu sprijinul Qatarului, intermediază un tratat preliminar de pace între Republica Democrată Congo și Rwanda, punând capăt conflictului armat început în 2022.[183]
Iulie



- 1 iulie – Criza politică thailandeză din 2025: Curtea Constituțională a Thailandei o suspendă din funcție pe prim-ministrul Paetongtarn Shinawatra în așteptarea unui proces prin care se solicită demiterea sa.[184]
- 4 iulie – 7 – Cel puțin 135 de persoane au fost ucise și peste o sută au fost date dispărute în timpul unei inundații în centrul Texasului, Statele Unite.[185]
- 11 iulie – 3 august – Campionatele Mondiale de Natație din 2025 se desfășoară la Singapore.[186]
- 13 iulie – Mai multe ciocniri izbucnesc în sudul Siriei între grupuri armate de druzi și beduini.[187]
- 16 iulie – Atacurile aeriene israeliene au lovit Palatul Prezidențial sirian și sediul Statului Major General sirian din Damasc.[188]
- 21 iulie:
- Un avion de antrenament F-7 BGI al Forțelor Aeriene din Bangladesh s-a prăbușit în Colegiul Milestone din Uttara, Dhaka, ucigând 31 de persoane, inclusiv pilotul.[189]
- Douăzeci și opt de țări au emis o declarație comună prin care cer încetarea imediată a războiului din Gaza, afirmând că acesta „a atins noi niveluri” în ceea ce privește suferința civililor.[190]
- 23 iulie – Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a decis că țările se pot da în judecată reciproc pentru emisiile istorice de gaze cu efect de seră și pentru efectele schimbărilor climatice.[191]
- 24 iulie:
- Zborul Angara Airlines 2311, operat de un avion Antonov An-24, s-a prăbușit lângă Tynda, în Siberia de Est, Rusia. Toate cele 48 de persoane aflate la bord au murit.[192]
- Conflicte armate izbucnesc între Cambodgia și Thailanda după escaladarea unei dispute la frontieră. Cel puțin 39 de persoane sunt ucise și peste 100.000 sunt strămutate din cauza conflictelor.[193]
- 30 iulie: Un cutremur de magnitudine 8,8 lovește în largul coastei peninsulei Kamchatka din Rusia. Alerte de tsunami au fost emise de-a lungul coastei Pacificului, cu îndemnuri de a căuta zone mai înalte.[194]
August


- 7 august – 17 – Jocurile Mondiale din 2025 se desfășoară la Chengdu, în China.[195]
- 7 august – Modelul GPT-5 al OpenAI este lansat.[196]
- 8 august – Armenia și Azerbaidjanul semnează un acord de pace pentru a pune capăt ostilităților de 37 de ani legate de conflictul din Nagorno-Karabah.[197]
- 15 august – Summitul Rusia–SUA: Președintele american Donald Trump s-a întâlnit la Anchorage, Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta un plan de soluționare a conflictului din Ucraina.[198]
- 15 august – 17 – Primele Jocuri Mondiale ale Roboților Umanoizi au loc la Beijing, China.[199][200]
- 19 august – O coliziune între mai multe vehicule, în care au fost implicați un autobuz care transporta migranți deportați din Iran, o motocicletă și un camion, a ucis cel puțin 79 de persoane în provincia Herat, Afganistan.[201]
- 22 august – Foametea este confirmată în orașul Gaza pentru prima dată, după ce organismul susținut de ONU, responsabil de monitorizarea securității alimentare, și-a ridicat clasificarea la Faza 5, cel mai înalt și mai grav nivel. IPC afirmă că peste 500.000 de oameni se confruntă acum cu „foametea, sărăcia și moartea”.[202]
- 22 august – 27 septembrie – Cupa Mondială de rugby feminin din 2025 se desfășoară în Anglia și este câștigată de echipa aceasteia.[203]
- 30 august: Criza politică thailandeză din 2025: Curtea Constituțională din Thailanda a demis-o pe prim-ministrul Paetongtarn Shinawatra din funcție pentru abateri etice legate de convorbirile telefonice pe care le-a avut cu fostul prim-ministru cambodgian Hun Sen.[204][205]
- 31 august:
- Un cutremur în estul Afganistanului a ucis peste 2.200 de oameni și a rănit 3.500.[206]
- Între 370 și 1.000 de persoane au fost ucise într-o alunecare de teren cauzată de ploi abundente care a îngropat satul Tarasin din Munții Marrah din Darfurul Central, lăsând în urmă un singur supraviețuitor.[207][208]
Septembrie






- 3 septembrie: Cel puțin 16 persoane au murit și peste 21 au fost rănite după deraierea funicularului Glória din centrul Lisabonei, Portugalia.[209][210]
- 8 septembrie:
- Alegerile din 2025 în Norvegia: Coaliția premierului în exercițiu Jonas Gahr Støre își păstrează majoritatea.[211]
- Criza politică franceză din 2024–2025: Guvernul Bayrou se prăbușește după ce pierde un vot de neîncredere.[212]
- Proteste antiguvernamentale de amploare izbucnesc în Nepal, soldate cu cel puțin 22 de morți și sute de răniți. Prim-ministrul Khadga Sharma Oli demisionează a doua zi în mijlocul demonstrațiilor.[213]
- 9 septembrie:
- Cea de-a 80-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite se deschide la New York, Statele Unite.[214]
- Israelul atacă conducerea Hamas la Doha, Qatar.[215]
- Incursiune cu drone rusești în Polonia: Mai multe drone au încălcat spațiul aerian polonez în timpul unui atac rusesc la scară largă asupra Ucrainei și au fost interceptate de forțele poloneze și NATO, marcând primul atac pe teritoriul NATO și determinând Polonia să invoce Articolul 4.[216]
- 10 septembrie – Charlie Kirk, un activist american de extremă dreapta și aliat influent al președintelui Trump, a fost asasinat la un eveniment pe campusul universitar din Utah, provocând reacții ample atât pe plan intern, cât și internațional.[217]
- 11 septembrie – Curtea Supremă Federală l-a condamnat pe fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro la 27 de ani de închisoare pentru implicarea sa în complotul de lovitură de stat din Brazilia din 2022.[218][219]
- 12 septembrie – Fosta președintă a Curții Supreme, Sushila Karki, preia funcția de prim-ministru interimar al unui guvern interimar format după demisia lui K. P. Sharma Oli din Nepal,[220] decizia fiind luată în special prin intermediul unui sondaj pe platforma de socializare Discord.[221][222][223]
- 12 septembrie – 28 – Campionatul Mondial de Volei Masculin din 2025 se desfășoară la Pasay și Quezon City, Filipine, și este câștigat de Italia.[224]
- 13 septembrie – 21 – Campionatele Mondiale de Atletism din 2025 se desfășoară la Tokyo, Japonia.[225]
- 16 septembrie:
- 19 septembrie – Spațiul aerian estonian din apropierea insulei Vaindloo este încălcat de trei avioane rusești MiG-31. Ca răspuns, Estonia invocă Articolul 4 din NATO.[229]
- 20 septembrie – Intervision 2025 are loc la Moscova, Rusia. Concurentul vietnamez Đức Phúc câștigă cu piesa „Phù Đổng Thiên Vương”.[230]
- 21 septembrie – Regatul Unit, Canada și Australia anunță recunoașterea formală a Palestinei ca stat suveran, iar Franța făcea același lucru a doua zi.[231][232]
- 28 septembrie – Alegeri parlamentare în Republica Moldova. La alegerile parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate câștigă 50,2% din voturi (55 din 101 locuri), Blocul Electoral Patriotic 24,2% (26), Blocul Alternativa 8,0% (8), Partidul Nostru 6,2% (6), iar Partidul Democrația Acasă 5,6% (6). Prezența la vot este de 52,2%.[233]
- 30 septembrie – Un cutremur cu magnitudinea de 6,9 grade a zguduit insula Cebu din Filipine, soldat cu 71 de morți și 559 de răniți.[234]
Octombrie






- 1 octombrie – Israelul a interceptat în apele internaționale Flotila Global Sumud, o flotă care transporta ajutoare umanitare către Fâșia Gaza, arestând 443 de activiști din 47 de țări.[235][236]
- 3 octombrie:
- Marele Duce Henri al Luxemburgului a abdicat, iar fiul său, Guillaume, a devenit noul Mare Duce.[237].
- Dame Sarah Mullally este numită prima femeie arhiepiscop de Canterbury.[238]
- 3 octombrie – 4 – Alegerile parlamentare cehe din 2025: liderul ANO și fostul prim-ministru Andrej Babiš câștigă o pluralitate de locuri, dar nu reușește să obțină majoritatea. Coaliția actualului prim-ministru Petr Fiala nu reușește să obțină majoritatea.[239]
- 5 octombrie – Au loc alegerile parlamentare siriene din 2025, primele de la căderea regimului Assad în 2024.[240]
- 9 octombrie:
- Israelul și Hamas au convenit asupra primei faze a unui acord de pace în Gaza, deschizând calea pentru un armistițiu, la aproape exact doi ani de la începerea conflictului.[241]
- Conflictul dintre Afganistan și Pakistan din 2025: Pakistanul ar fi efectuat atacuri aeriene în Kabul, Khost, Jalalabad și Paktika, vizându-l pe Noor Wali Mehsud, un terorist desemnat la nivel internațional.[242]
- 9 octombrie – 11 – Alegerile generale din Seychelles din 2025: Președintele în exercițiu, Wavel Ramkalawan, pierde realegerea în fața lui Patrick Herminie. Partidul lui Ramkalawan, LDS, își pierde și el majoritatea în parlament.[243]
- 10 octombrie – Dina Boluarte, președinta Peruului, este demisă în unanimitate de Congresul Republicii.[244]
- 12 octombrie:
- Alegerile prezidențiale din Camerun din 2025: Președintele în exercițiu, Paul Biya, este reales pentru al optulea mandat consecutiv.[245]
- Lovitura de stat malgașă din 2025: în urma unei serii de proteste, președintele în exercițiu Andry Rajoelina este înlăturat, iar ofițerul militar Michael Randrianirina devine președinte.[246]
- 13 octombrie – Războiul din Gaza: Hamas eliberează ultimii 20 de ostatici în viață din Gaza, după ce au fost răpiți în timpul atacurilor din 7 octombrie 2023. În schimb, Israelul eliberează 250 de prizonieri palestinieni și peste 1.700 de deținuți.[247]
- 19 octombrie:
- Alegerile generale din Bolivia din 2025: Rodrigo Paz câștigă alegerile prezidențiale într-un tur de scrutin împotriva fostului președinte Jorge Quiroga. Partidul aflat la putere, MAS-IPSP, pierde toate locurile din Senat și toate locurile din Camera Deputaților, cu excepția a două.[248]
- Jaf de la Luvru din 2025: Fragmente din Bijuteriile Coroanei Franceze sunt furate în timpul unui jaf de la Galeria Apollon a Muzeului Luvru din Paris.[249][250]
- 21 octombrie:
- Sanae Takaichi devine prima femeie prim-ministru al Japoniei.[251]
- Americanul Eric Lu câștigă ediția a XIX-a a Concursului Internațional de Pian Chopin, care are loc la Filarmonica Națională din Varșovia, Polonia.[252]
- 24 octombrie – Alegerile prezidențiale irlandeze din 2025: Candidata independentă Catherine Connolly câștigă alegerile într-un mod covârșitor, învingând-o pe candidata Fine Gael, Heather Humphreys.[253]
- 26 octombrie:
- Alegerile legislative din Argentina din 2025: Partidul La Libertad Avanza, condus de actualul președinte Javier Milei, câștigă alegerile cu peste 40% din voturi.[254]
- Timorul de Est devine al 11-lea stat membru al ASEAN, fiind prima extindere a ASEAN de la aderarea Cambodgiei în 1999 și cuprinzând toate țările din Asia de Sud-Est.[255]
- Masacrul de la El Fashir: Se raportează o crimă în masă, în timpul căruia se estimează că 2.500 sau mai mulți civili au fost executați de Forțele de Sprijin Rapid în orașul El Fashir, Sudan.[256]
- 28 octombrie:
- Uraganul Melissa atinge uscatul în Jamaica ca uragan de categoria 5, cu viteze susținute ale vântului de până la 295 km/o.[257][258]
- Operațiunea de izolare: La Rio de Janeiro, peste 120 de persoane sunt ucise în raiduri care au vizat organizația criminală Comando Vermelho, în timpul celei mai sângeroase operațiuni polițienești din istoria Braziliei.[259][260]
- 29 octombrie – Alegerile generale olandeze din 2025: Partidul social-liberal Democrat 66 se află la egalitate cu partidul populist de dreapta, Partidul pentru Libertate, la cel mai mare număr de locuri.[261]
Noiembrie




- 1 noiembrie – Republica Moldova aderă la rețeaua vamală unică europeană, facilitând comerțul internațional și alinierea la standardele UE[262].
- 3 noiembrie – Un cutremur puternic cu magnitudinea de 6,3 grade Celsius a zguduit provinciile Balkh și Samangan din Afganistan, provocând 31 de morți și 956 de răniți.[263]
- 4 noiembrie:
- Taifunul Kalmaegi face mai mult de 288 de victime în Filipine, Vietnam și Thailanda.[264][265][266]
- Zborul 2976 al UPS airlines, un avion McDonnell Douglas MD-11F cu destinația Honolulu s-a prăbușit la scurt timp după decolare în apropierea Aeroportul Internațional Louisville din Kentucky, Statele Unite, ucigând toți cei trei membri ai echipajului și 11 persoane la sol, precum și rănind alte 23.[267]
- 6 noiembrie – Khaled El-Enany este ales în funcția de director general al UNESCO.[268]
- 10 noiembrie–21 – Summit-ul COP30 are loc în Belém, Brazilia, concentrându-se pe rolul junglei Amazoniene în lupta împotriva schimbărilor climatice.[269]
- 11 noiembrie – Alegerile parlamentare irakiene din 2025: Partidul RDC al actualului prim-ministru Mohammed Shia' al-Sudani câștigă o pluralitate de locuri.[270]
- 13 noiembrie – Racheta New Glenn aterizează pentru prima dată.[271]
- 17 noiembrie – Fostul prim-ministru al Bangladeshului Sheikh Hasina este declarată vinovată pentru crime împotriva umanității de către un tribunal din Bangladesh și condamnată la moarte în lipsa ei.[272]
- 21 noiembrie – 7 decembrie – Campionatul Mondial de Futsal Feminin FIFA 2025 se desfășoară în Filipine și este câștigat de Brazilia.[273]
- 21 noiembrie–23 – Summitul G20 de la Johannesburg are loc în Africa de Sud, fiind prima dată când un summit G20 a avut loc în Africa.[274]
- 23 noiembrie – Alegerile generale din Guineea-Bissau din 2025: O lovitură de stat are loc cu o zi înainte de publicarea rezultatelor oficiale, răsturnându-l pe președintele Umaro Sissoco Embaló.[275][276]
- 24 noiembrie–25 – Are loc al doilea tur al alegerilor parlamentare egiptene din 2025.[277]
- 25 noiembrie – Un nou raport publicat de Națiunile Unite arată că Jakarta, capitala Indoneziei, a depășit capitala Japoniei, Tokyo, ca cel mai mare oraș din lume, cu o populație de 42 de milioane de locuitori.[278]
- 26 noiembrie – 14 decembrie – Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2025 are loc în Germania și Țările de Jos și este câștigat de Norvegia.[279]
- 26 noiembrie:
- 27 noiembrie – 30 – Papa Leon al XIV-lea începe prima sa călătorie apostolică la Niceea în Turcia, unde marchează jubileul a 1.700 de ani de la Primul conciliu de la Niceea, care a reunit episcopi din orient și din occident.
- 28 noiembrie – Inundațiile și alunecările de teren cauzate de ciclonul Ditwah au lăsat cel puțin 647 de morți și 183 de dispăruți în Sri Lanka și sudul Indiei.[283]
- 29 noiembrie – Papa Leon al XIV-lea și patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului se roagă împreună în Catedrala Sfântul Gheorghe din Fanar.
- 30 noiembrie:
- Au loc alegerile parlamentare kârgâze din 2025.[284]
- Alegeri generale din Honduras din 2025: Pe fondul acuzațiilor de fraudă și interferență externă, candidatul național Nasry Asfura câștigă la limită președinția, după săptămâni de întârzieri. Partidul Național câștigă, de asemenea, o pluralitate în Congresul Național.[285]
Decembrie


- 6 decembrie
- Unsprezece persoane sunt ucise, inclusiv trei copii mici, și paisprezece sunt rănite într-un atac armat într-un bar din Saulsville, Gauteng, Africa de Sud.[286]
- Un incendiu la un club de noapte din Arpora, Goa, India, a făcut cel puțin 25 de morți și 50 de răniți.[287]
- 7 decembrie – Alegerile locale parțiale din România au loc în 12 comune, județul Buzău și municipiul București: Ciprian Ciucu este ales în funcția de primar general, în timp ce Partidul Social Democrat câștigă 10 din cele 12 primării de comună, plus alegerile din județul Buzău.[288][289][290]
- 8 decembrie – Un cutremur cu magnitudinea de 7,6 pe richter se produce în Oceanul Pacific în preajma coastei prefecturii Aomori din Japonia, producând un tsunami de peste 70 de centimetri înălțime.[291][292]
- 11 decembrie – Criza politică din Bulgaria continuă: guvernul Jeleazkov își dă demisia ca urmare a protestelor masive.[293][294]
- 14 decembrie
- Alegerile generale din Chile din 2025: José Antonio Kast este ales președintele Chile. Coalițiile de dreapta preiau controlul asupra Camerei Deputaților și obțin egalitate la numărul de locuri în Senat.[295]
- Cel puțin 16 persoane au fost ucise și 43 rănite într-un atac armat, clasificat drept atac terorist,[296] comis de doi bărbați înarmați pe plaja Bondi din Sydney, în timpul unei sărbători pentru începerea festivalului evreiesc Hanuka.[297]
- 19 decembrie:
- Liderii UE aprobă un împurumut de 90 de miliarde de euro către Ucraina pentru următorii doi ani, pe care Kievul îl va plăti înapoi doar odată ce Rusia va plăti daune de război.[298]
- Dosarele Epstein sunt parțial desecretizate de către autoritățile din SUA.[299]
- Atentatul de la Taipei: Trei persoane au fost ucise și alte cinci rănite într-un atac cu înjunghiere în masă lângă o stație de metrou din Taipei, Taiwan. Autorul atacului, care a aruncat și bombe fumigene asupra gării, a murit în timpul urmăririi cu poliția.[300]
- 20 decembrie – Inginera germană Michaela Benthaus devine prima persoană în scaun cu rotile care călătorește în spațiu, la bordul unei navete spațiale Blue Origin New Shepard.[301]
- 21 decembrie:
- 24 decembrie – Nasry Asfura este declarat președinte ales al Hondurasului după o lună de renumărări controversate ale rezultatelor alegerilor generale din noiembrie.[304]
- 25 decembrie – Statele Unite, în cooperare cu guvernul nigerian, au inițiat o serie de atacuri aeriene asupra militanților afiliați Statului Islamic care operează în statul Sokoto al țării.[305][306] Președintele american Donald Trump a declarat că creșterea violenței extremiste împotriva creștinilor este unul dintre principalele motive ale atacurilor.[307]
- 26 decembrie – Israelul devine prima țară care recunoaște statul Somaliland.[308]
- 28 decembrie:
Remove ads
Nașteri
- 7 februarie: Ines a Suediei, prințesă suedeză
Decese
Ianuarie
- 1 ianuarie: David Lodge, scriitor englez (n. 1935)
- 1 ianuarie: Nora Orlandi, muziciană și compozitoare italiană (n. 1933)
- 1 ianuarie: Lin Shemu, supercentenară chineză (n. 1902)
- 2 ianuarie: Ágnes Keleti, gimnastă olimpică maghiară (n. 1921)
- 4 ianuarie: Aurel Ion Brumaru, filozof, eseist, traducător și critic literar contemporan român (n. 1943)
- 5 ianuarie: Costas Simitis, om politic grec, prim-ministru al Greciei (1996-2004), (n. 1936)
- 7 ianuarie: Jean-Marie Le Pen, politician francez, membru al Parlamentului European (1984–2003, 2004–2019) (n. 1928)
- 8 ianuarie: Gabriel de Broglie, istoric și om de stat francez, membru de onoare al Academiei Române (n. 1931)
- 9 ianuarie: Marius Ciugarin, fotbalist român (n. 1949)
- 12 ianuarie: Stuart Spencer, consultant politic american (n. 1927)
- 13 ianuarie: Jean Penders, om politic din Țările de Jos, membru al Parlamentul European (1979–1994) (n. 1939)
- 15 ianuarie: Jeannot Szwarc, regizor de film și televiziune francez (n. 1939)
- 16 ianuarie: Vasile Ardeleanu, fotbalist român (n. 1974)
- 16 ianuarie: Jack Guittet, scrimer francez, medaliat olimpic cu bronz (1964) cu echipa (n. 1930)
- 16 ianuarie: David Lynch, regizor american (n. 1946)
- 16 ianuarie: Joan Plowright, actriță britanică (n. 1929)
- 16 ianuarie: Masaharu Ueda, operator de film și director de imagine japonez (n. 1938)
- 16 ianuarie: Dmitri Volkov, înotător rus, medaliat olimpic cu argint (1992, cu echipa) și cu bronz (1988, individual și cu echipa) (n. 1966)
- 17 ianuarie: Didier Guillaume, politician francez, ministru de stat al Principatului Monaco (2024–2025) (n. 1959)
- 17 ianuarie: Denis Law, fotbalist scoțian (n. 1940)
- 17 ianuarie: Punsalmaagiin Ochirbat, om politic mongol, primul președinte al Republicii Mongolia (1990–1997) (n. 1942)
- 18 ianuarie: Mărin Cornea, interpret român de muzică populară (n. 1947)
- 18 ianuarie: Nicolae Oaidă, fotbalist român (n. 1933)
- 19 ianuarie: Gheorghe Udriște, inginer român, cunoscut pentru activitatea sa din cadrul metroului din București (n. 1947)
- 19 ianuarie: Eva Klein, om de știință suedezo-maghiar (n. 1925)
- 19 ianuarie: Nicolae Pojoga, corespondent, fotograf, cameraman de război și profesor universitar moldovean (n. 1950)
- 21 ianuarie: Mauricio Funes, jurnalist și om politic salvadorian, președinte al Republicii El Salvador (2009–2014) (n. 1959)
- 22 ianuarie: Constantin Abăluță, arhitect, poet, prozator, antologist și traducător român (n. 1938)
- 22 ianuarie: Teoharie Coca-Cosma, comentator român (n. 1941)
- 22 ianuarie: Cornel Oțelea, handbalist român (n. 1940)
- 25 ianuarie: Anastasios al Albaniei, arhiepiscopul ortodox al Tiranei, al Durrës-ului și al întregii Albanii (1992–2025) (n. 1929)
- 26 ianuarie: Yannis Ziagas, politician grec, membru al Parlamentului European (1982–1984) (n. 1940)
- 27 ianuarie: Iusein Ibram, politician român de etnie turcă, membru al Parlamentului României (2004–2025) (n. 1953)
- 27 ianuarie: Baldur Preiml, săritor cu schiurile austriac, medaliat olimpic cu bronz (1968) (n. 1939)
- 28 ianuarie: Galina Minaiceva, gimnastă artistică sovietică (n. 1929)
- 29 ianuarie: Dinu Gheorghe, președinte de club de fotbal din România (n. 1956)
- 29 ianuarie: Richard Williamson, episcop catolic britanic, excomunicat de mai multe ori și fără sediu episcopal (n. 1940)
- 30 ianuarie: Dick Button, patinator american, campion olimpic (1948, 1952) (n. 1929)
- ianuarie: Grigore Eremei, politician sovietic din Republica Moldova (n. 1935)
Februarie
- 1 februarie: Horst Köhler, economist și politician german, președinte al Germaniei (2004–2010) (n. 1943)
- 3 februarie: Gheorghe Lazarovici, arheolog român (n. 1941)
- 5 februarie: Irv Gotti, producător american de muzică hip hop și R&B (n. 1970)
- 5 februarie: Mike Ratledge, muzician britanic (n. 1943)
- 5 februarie: Aldo Tortorella, jurnalist, politician și partizan italian (n. 1926)
- 8 februarie: Sam Nujoma, politician namibian, președinte al Namibiei (1990–2005) (n. 1929)
- 9 februarie: Mara Corday, actriță, showgirl, model și Playboy Playmate americană (n. 1930)
- 9 februarie: Elena Grölz, handbalistă germană de origine română (n. 1960)
- 10 februarie: Mauro Nobilia, om politic italian (n. 1947)
- 11 februarie: Georgios Roubanis, atlet grec, medaliat olimpic cu bronz (1956) (n. 1929)
- 13 februarie: Jacqueline van Maarsen, autoare neerlandeză (n. 1929)
- 14 februarie: Geneviève Page, actriță franceză (n. 1927)
- 14 februarie: Ivan Todorov, fizician-teoretician bulgar (n. 1933)
- 15 februarie: Ruven Davidovici, evreu basarabean, chimist, doctor în științe chimice și profesor sovietic și rus (n. 1930)
- 15 februarie: Muhsin Hendricks, imam sud-african, savant islamic și activist pentru drepturile LGBT (n. 1967)
- 16 februarie: Dumitru Osipov, agronom și inginer din Republica Moldova (n. 1954)
- 17 februarie: Frits Bolkestein, politician neerlandez, comisar european (1999–2004) (n. 1933)
- 17 februarie: Antonine Maillet, scriitoare, scenaristă și cercetătoare franco-canadiană (n. 1929)
- 17 februarie: Jamie Muir, muzician britanic, percuționist în cadrul formației King Crimson (n. 1942)
- 18 februarie: Iudith Szabo, medic chirurg, conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj, prima femeie chirurg generalist din Transilvania (n. 1928)
- 20 februarie: Frankétienne, scriitor, poet, dramaturg, muzician și pictor din Haiti (n. 1936)
- 20 februarie: Friedrich-Wilhelm Junge, actor de teatru german (n. 1938)
- 22 februarie: Gianni Pettenati, cântăreț și critic muzical italian (n. 1945)
- 25 februarie: Vladimir Beșleagă, eseist, jurnalist, prozator, scriitor, traducător din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990–1994) (n. 1931)
- 25 februarie: Roberto Orci, scriitor și producător de film și televiziune americano-mexican (n. 1973)
- 26 februarie: Károly Mécs, actor și regizor de teatru maghiar (n. 1936)
- 26 februarie: Michelle Trachtenberg, actriță americană (n. 1985)
- 26 februarie: Gene Hackman, actor american (n. 1930)
- 27 februarie: Boris Spasski, șahist rus, maestru internațional (n. 1937)
- 28 februarie: Petre Brănișteanu, jucător de baschet român (n. 1959)
- 28 februarie: Luca Manolache, fotbalist român (n. 2005)
- februarie: William Browder, matematician american (n. 1934)
- februarie: Hans Kjeld Rasmussen, trăgător de tir danez, medaliat olimpic cu aur (1980) (n. 1954)
Martie
- 2 martie: Buvaisar Saitiev, luptător rus, medaliat olimpic cu aur (1996, 2004, 2008) (n. 1975)
- 3 martie: Eleonora Giorgi, actriță și regizoare italiană de film (n. 1953)
- 3 martie: Felicia Țilea-Moldovan, aruncătoare de suliță română (n. 1967)
- 4 martie: Mircea Noaghiu, alpinist, instructor sportiv, salvamontist și scriitor român (n. 1939)
- 5 martie: Sandra Harding, filozoafă feministă americană (n. 1935)
- 6 martie: Meredith Belbin, cercetător și teoretician englez în domeniul managementului (n. 1926)
- 6 martie: Klaus Richtzenhain, semifondist german, medaliat olimpic cu argint (1956) (n. 1934)
- 7 martie: Răzvan Ionilă, fotbalist român (n. 1982)
- 7 martie: Hagen Kleinert, profesor de fizică teoretică la Universitatea Liberă din Berlin (n. 1941)
- 7 martie: Jürgen Piepenburg, fotbalist și antrenor german (n. 1941)
- 7 martie: David Vunagi, episcop anglican și politician din Insulele Solomon, guvernator general al Insulelor Solomon (2019 - 2024) (n. 1950)
- 8 martie: Ella Zeller, jucătoare și antrenoare română de tenis de masă (n. 1933)
- 9 martie: Akinori Nakayama, gimnast artistic japonez, medaliat olimpic cu aur (1968, 1972) (n. 1943)
- 11 martie: Clive Revill, actor de film neozeelandez (n. 1930)
- 11 martie: Witold Tomczak, om politic polonez, membru al Parlamentului European (2004-2009) (n. 1957)
- 12 martie: Alexandr Ivanovici Baranov, general de armată rus, comandantul Districtului Militar Caucazul de Nord din iulie 2004 și până în mai 2008 (n. 1946)
- 12 martie: Klaus Kobusch, ciclist de performanță german, medaliat olimpic cu bronz (1964) (n. 1941)
- 13 martie: Sofia Gubaidulina, compozitoare sovietică și rusă de muzică spirituală modernă (n. 1931)
- 13 martie: Grazia Maria Spina, actriță italiană (n. 1936)
- 14 martie: Andreas Kronthaler, trăgător austriac de tir (n. 1952)
- 14 martie: Dag Solstad, romancier, dramaturg și nuvelist norvegian (n. 1941)
- 15 martie: Ilie Nozdrin, duhovnic ortodox al Bisericii Ortodoxe Ruse (n. 1932)
- 16 martie: Gavrilă Birău, fotbalist român (n. 1945)
- 16 martie: Peter Kocher, astronom amator elvețian (n. 1939)
- 16 martie: Andrej Lazarov, fotbalist macedonean (n. 1999)
- 17 martie: Siegfried Hartmann, regizor german (n. 1927)
- 17 martie: Gheorghe Vărzaru, rugbist român (n. 1960)
- 18 martie: Bob Harvey, cântăreț american, basistul trupei Jefferson Airplane (n. 1933)
- 19 martie: Calistrat Cuțov, boxer român, medaliat olimpic cu bronz (1968) (n. 1948)
- 19 martie: Vasile Simionaș, jucător și antrenor român de fotbal (n. 1950)
- 20 martie: Eddie Jordan, om de afaceri irlandez, personalitate de televiziune și fost proprietar de echipă de sport cu motor (n. 1948)
- 21 martie: Florin Popa, deputat român (2016-2020) (n. 1954)
- 21 martie: George Foreman, boxer american, medaliat olimpic cu aur (1968) (n. 1949)
- 21 martie: Filiz Akın, actriță, model, scriitoare și prezentatoare de televiziune turcă (n. 1943)
- 22 martie: Ulpiu Traian Bodea, politician, scriitor și anti-comunist român, cetățean de onoare al Municipiului Beiuș (n. 1941)
- 22 martie: Dan Buciu, compozitor și profesor român (n. 1943)
- 23 martie: Charles Towneley Strachey, 4th Baron O'Hagan, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1973–1994) (n. 1945)
- 25 martie: Radu Țuculescu, romancier, dramaturg, traducător din limba germană (n. 1949)
- 26 martie: Kerry Greenwood, scriitoare australiană (n. 1954)
- 26 martie: Doina Jela, prozatoare, eseistă, editoare și jurnalistă română (n. 1951)
- 27 martie: Alexandru Bacaci, avocat și profesor universitar, co-fondator al Facultății de Drept din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (n. 1944)
- 27 martie: Ottó Tolnai, scriitor maghiar (n. 1940)
- 28 martie: Alexandru Bantoș, scriitor și publicist din Republica Moldova (n. 1950)
- 28 martie: Richard Norton, actor australian (Mad Max: Drumul furiei, Brigada sinucigașilor, Dark Phoenix) (n. 1950)
- 29 martie: László Miske, actor maghiar născut în România (n. 1935)
- 30 martie: Richard Chamberlain, actor și cântăreț american (n. 1934)
- 30 martie: Marinko Colnago, cântăreț croat, membru al formației Novi fosili (n. 1942)
- 31 martie: Lynn Venable, scriitoare americană (n. 1927)
Aprilie
- 1 aprilie: Val Kilmer, actor american (n. 1959)
- 2 aprilie: Khamtai Siphandone, politician laoțian, președinte al statului Laos (1998–2006) (n. 1924)
- 3 aprilie: Andreas, Prinț de Saxa-Coburg și Gotha, șeful Casei de Saxa-Coburg și Gotha (din 1998) (n. 1943)
- 3 aprilie: Margarita Xhepa, actriță albaneză de etnie aromână (n. 1932)
- 5 aprilie: Heikki Hasu, schior finlandez și politician, campion și medaliat olimpic cu argint (individual și cu echipa) (1948, 1952) (n. 1926)
- 6 aprilie: Clem Burke, muzician american, bateristul formației rock Blondie (n. 1954)
- 8 aprilie: Bogdan Teodorescu, scriitor și jurnalist român (n. 1963)
- 10 aprilie: Leo Beenhakker, fotbalist și antrenor neerlandez de fotbal (n. 1942)
- 10 aprilie: Joseph Mewis, luptător belgian (n. 1931)
- 11 aprilie: Silvia Cinca, scriitoare, critic de film și jurnalistă română (n. 1934)
- 11 aprilie: Max Romeo, muzician jamaican (n. 1944)
- 13 aprilie: Mario Vargas Llosa, scriitor peruan, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2010) (n. 1936)
- 14 aprilie: Ben-Zion Shilo, genetician israelian (n. 1951)
- 16 aprilie: Aaron Boupendza, fotbalist gabonez (Rapid București) (n. 1996)
- 16 aprilie: João Cravinho, politician portughez, membru al Parlamentului European (1989–1994) (n. 1936)
- 17 aprilie: Jaromír Štětina, jurnalist, scriitor și politician ceh, membru al Parlamentului European (2014–2019) (n. 1943)
- 18 aprilie: Ion Arachelu, actor de teatru și film din Republica Moldova, de etnie armeană (n. 1948)
- 18 aprilie: Mircea Bologa, inginer din Republica Moldova (n. 1935)
- 18 aprilie: Gerhard Hager, om politic austriac (n. 1942)
- 18 aprilie: Julieta Szönyi, actriță română de film, radio, televiziune, scenă și voce (n. 1949)
- 19 aprilie: Alexandru Georgescu, actor român (n. 1948)
- 19 aprilie: Max Tessier, critic de film și jurnalist francez (n. 1944)
- 20 aprilie: Hugo Gatti, fotbalist argentinian (Gimnasia La Plata, Boca Juniors, naționala) (n. 1944)
- 20 aprilie: Nawaf Salameh, om de afaceri român, fondator și Chairman al Alexandrion Group (n. 1965)
- 20 aprilie: Maria Șubina, caiacistă rusă, medaliată olimpic cu aur (1960) (n. 1930)
- 21 aprilie: Francis Zammit Dimech, politician maltez, ministru al afacerilor externe (2012–2013), membru al Parlamentului European (2017–2019) (n. 1954)
- 21 aprilie: Papa Francisc, al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice (2013–2025) (n. 1936)
- 21 aprilie: Dumitru Zamfira, interpret de muzică populară român (n. 1940)
- 22 aprilie: Lar Park Lincoln, actriță americană (Vineri 13: Sânge proaspăt - Partea a 7-a) (n. 1961)
- 22 aprilie: V. Y. Mudimbe, filosof polimatic, profesor și scriitor din Republica Democratică Congo (n. 1941)
- 22 aprilie: Zurab Tsereteli, pictor, sculptor și arhitect georgiano-rus (n. 1934)
- 23 aprilie: Mihai-Emilian Mancaș, deputat român (1990-1992), ales în județul Neamț pe listele partidului FSN (n. 1933)
- 24 aprilie: Michel Aglietta, economist francez (n. 1938)
- 24 aprilie: Ivan Sotirov, fotbalist bulgar (n. 1935)
- 25 aprilie: Virginia Giuffre, activistă americano-australiană pentru supraviețuitoarele traficului sexual și una dintre cele mai proeminente acuzatoare ale infractorului sexual Jeffrey Epstein (n. 1983)
- 29 aprilie: David Horowitz, scriitor și activist american (n. 1939)
- 29 aprilie: Valeriu Tabără, politician român, membru al Partidului Democrat (n. 1949)
- 30 aprilie: Ruth Hieronymi, politiciană germană, membră a Parlamentului European (1999-2009) din partea Germaniei (n. 1947)
- 30 aprilie: Ferenc Mohácsi, canoist maghiar, medaliat olimpic cu bronz (1956) (n. 1929)
- 30 aprilie: Jules Wijdenbosch, politician surinamez, președinte al statului Surinam (1996–2000) (n. 1941)
Mai
- 2 mai: Alexandra Bellow, matematiciană română-americană (n. 1935)
- 2 mai: Karel Bláha, actor și cântăreț ceh (n. 1947)
- 4 mai: Jochen Mass, pilot de curse auto german (n. 1946)
- 6 mai: Barry B. Longyear, scriitor și romancier american (n. 1942)
- 6 mai: Lucio Manisco, om politic italian, membru al Parlamentului European în perioada 1999-2004 din partea Italiei (n. 1928)
- 6 mai: Valeri Șevciuk, scriitor ucrainean (n. 1939)
- 7 mai: Joe Don Baker, actor american (n. 1936)
- 7 mai: Cleopa Msuya, politician tanzanian, prim-ministru al statului Tanzania (1980–1983, 1994–1995) (n. 1931)
- 8 mai: Kikuo Wada, luptător japonez, medaliat olimpic cu argint (1972) (n. 1951)
- 9 mai: Nadja Abd el Farrag, moderatoare TV și actriță germană (n. 1965)
- 11 mai: Sabu, wrestler american (n. 1964)
- 13 mai: José Mujica, politician din Uruguay, președinte al Uruguayului (2010–2015) (n. 1935)
- 13 mai: Gheorghe Paladi, medic din R.Moldova, specialist în obstetrică și ginecologie, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1929)
- 13 mai: Teijiro Tanikawa, înotător japonez, medaliat olimpic cu argint (1952) (n. 1932)
- 13 mai: Szvetiszláv Sasics, pentatlonist maghiar, medaliat olimpic cu bronz (1976, cu echipa) (n. 1948)
- 14 mai: Đoàn Viết Hoạt, jurnalist, pedagog și luptător pentru drepturile omului vietnamez (n. 1942)
- 15 mai: Cristina Deleanu, actriță română de film, radio, televiziune, teatru și voce (n. 1940)
- 16 mai: Peter Lax, matematician maghiar, câștigător al Premiului Abel (2005) (n. 1926)
- 19 mai: Kathleen Hughes, actriță americană de film și televiziune (n. 1928)
- 20 mai: Francisco de Paula Enrique de Borbón y Escasany, al 5-lea duce de Sevilla, aristocrat spaniol, membru al familiei regale a Spaniei (n. 1943)
- 20 mai: Joan Harrison, înotătoare sud-africană, medaliată olimpică (1952) (n. 1935)
- 20 mai: Trần Đức Lương, politician vietnamez, președinte al Vietnamului (1997–2006) (n. 1937)
- 20 mai: George Wendt, actor american de film și televiziune (n. 1948)
- 22 mai: Alfredo Palacio, politician ecuadorian, președinte al statului Ecuador (2005–2007) (n. 1939)
- 23 mai: Sebastião Salgado, fotograf și fotojurnalist brazilian (n. 1944)
- 23 mai: Leonard Zăicescu, supraviețuitor al Pogromului de la Iași și ultimul supraviețuitor al Trenului morții Iași-Podu Iloaiei (n. 1927)
- 24 mai: Susan Brownmiller, activistă și jurnalistă americană radical-feministă (n. 1935)
- 25 mai: Silvia Radu, sculptoriță și pictoriță română (n. 1935)
- 26 mai: Robert Jarvik, om de știință american, medic, cercetător, inventator și întreprinzător american (n. 1946)
- 27 mai: Károly Kádár, sculptor român de etnie maghiară (n. 1943)
- 28 mai: George E. Smith, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (2009) (n. 1930)
- 28 mai: Ngugi wa Thiong'o, scriitor kenyan (n. 1938)
- 30 mai: Benedek Nagy, deputat român (1990-1992), ales în județul Harghita pe listele partidului UDMR (n. 1937)
- 30 mai: Mario Primicerio, matematician și politician italian, primar al orașului Florența (1995–1999) (n. 1940)
Iunie
- 1 iunie: Ayșe Seitmuratova, jurnalistă, istoric și disident sovietic de naționalitate ucraineană (n. 1937)
- 3 iunie: Eugen Doga, compozitor din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992) (n. 1937)
- 3 iunie: Acsinte Gaspar, jurist român (n. 1937)
- 4 iunie: Raul ws, rapper român (n. 2002)
- 5 iunie: Edgar Lungu, politician zambian, președinte al Zambiei (2015-2021) (n. 1956)
- 6 iunie: Virgil Nemoianu, eseist, critic literar, filozof al culturii și pedagog american născut în România (n. 1940)
- 9 iunie: Frederick Forsyth, scriitor englez de thriller (n. 1938)
- 10 iunie: Vasile Mănăilă, antrenor și fost fotbalist român (n. 1962)
- 10 iunie: Marcel Sabou, fotbalist român (n. 1965)
- 11 iunie: John Robbins, autor american (n. 1947)
- 12 iunie: Florea Dudiță, inginer, profesor universitar, administrator academic (prorector și rector al Universități Transilvania) și politician român (n. 1934)
- 12 iunie: Maurice Gee, scriitor neozeelandez (n. 1931)
- 12 iunie: Costion Nicolescu, teolog, etnolog, antropolog și scriitor român (n. 1946)
- 12 iunie: Zoltán Horváth, scrimer maghiar, medaliat cu aur și argint (1960) (n. 1937)
- 12 iunie: Radu Stroe, politician român, ministru al Afacerilor Externe (2012–2014) (n. 1949)
- 14 iunie: Violeta Chamorro, politiciană nicaraguană, președintă a statului Nicaragua (1990–1997) (n. 1929)
- 14 iunie: Catherine Delbarre, scrimeră franceză specializată pe floretă (n. 1925)
- 17 iunie: Alfred Brendel, pianist austriac, născut în Cehoslovacia (n. 1931)
- 17 iunie: Maria Genescu, scriitoare și traducătoare română (n. 1943)
- 17 iunie: Ilie Slăvei, jucător român de polo pe apă (n. 1952)
- 19 iunie: André Fanton, politician francez, membru al Parlamentului European (1980–1982, 1984–1989) (n. 1928)
- 19 iunie: Gailard Sartain, actor american (n. 1943)
- 19 iunie: Dragoș Șeuleanu, doctor în știinte economice și afaceri internaționale, manager, jurnalist de radio, expert în transfer de cunoaștere (n. 1962)
- 20 iunie: Ivar Giaever, fizician norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1973) (n. 1929)
- 21 iunie: Kailash Purryag, politician din Mauritius, președinte al statului Mauritius (2012–2015) (n. 1947)
- 22 iunie: Mircea Chistruga, regizor de filme documentare din Republica Moldova (n. 1948)
- 22 iunie: Argeș Epure, sculptor român (n. 1941)
- 23 iunie: Lea Massari, actriță și cântăreață italiană (n. 1933)
- 24 iunie: Előd Kincses, avocat, scriitor și publicist român de etnie maghiară (n. 1941)
- 24 iunie: Alvaro Vitali, actor italian (n. 1950)
- 25 iunie: Virgil Tănase, scriitor și regizor de teatru franco-român (n. 1945)
- 27 iunie: Ileana Silai, atletă română, vicecampioană olimpică (1968) (n. 1941)
- 28 iunie: Avy Abramovici, violonist și profesor israelian originar din România (n. 1935)
- 28 iunie: Leopold Rutowicz, om politic polonez, membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 din partea Poloniei (n. 1932)
- 30 iunie: Ken Colley, actor britanic (n. 1937)
- 30 iunie: Vasile Sărucan, atlet român, specializat în sărituri în lungime (n. 1945)
- 30 iunie: Lajos Sătmăreanu, fotbalist român de etnie maghiară (n. 1944)
Iulie
- 1 iulie: Ion Cernea, luptător român, medaliat olimpic cu argint (1960) și bronz (1964) (n. 1936)
- 1 iulie: Mihai Leu, boxer și pilot de raliuri român (n. 1969)
- 2 iulie: Julian McMahon, actor american (Cei 4 Fantastici, Cei patru fantastici: Ascensiunea lui Silver Surfer) (n. 1968)
- 3 iulie: László Horváth, pentatlonist maghiar, medaliat olimpic cu argint (1980) (n. 1946)
- 3 iulie: Diogo Jota, fotbalist portughez (Wolverhampton Wanderers, Liverpool, Echipa națională) (n. 1996)
- 3 iulie: Michael Madsen, actor (Donnie Brasco, Kill Bill: Volumul 1, Kill Bill: Volumul 2, Sin City), poet și fotograf american (n. 1957)
- 4 iulie: Mark Snow, compozitor american de film și televiziune (n. 1946)
- 5 iulie: Emilio Molinari, politician italian, membru al Parlamentului European (1984–1985) (n. 1939)
- 6 iulie: Franz Hodjak, scriitor german originar din România (n. 1944)
- 9 iulie: Ioana Bulcă, actriță română de voce, teatru și televiziune (n. 1936)
- 11 iulie: Gheorghe Șevcișin, dirijor din Republica Moldova (n. 1945)
- 13 iulie: Muhammadu Buhari, politician nigerian, președinte al Republicii Nigeria (1983-1985, 2015-2023) (n. 1942)
- 13 iulie: Yves Galland, politician francez, membru al Parlamentului European (1979–1986, 1989-1995) (n. 1941)
- 13 iulie: Mircea Florin Șandru, poet și jurnalist român (n. 1949)
- 15 iulie: Pınar Kür, scriitoare, actriță, traducătoare, academiciană turcă (n. 1943)
- 16 iulie: Connie Francis, cântăreață americană de muzică pop (n. 1937)
- 16 iulie: Audun Grønvold, schior norvegian, medaliat olimpic cu bronz (2010) (n. 1976)
- 17 iulie: Felix Baumgartner, parașutist și BASE jumper austriac (n. 1969)
- 17 iulie: Udo Voigt, politician german, membru al Parlamentului European (2014–2019) (n. 1952)
- 18 iulie: Edwin Feulner, om de științe american pe probleme politice (n. 1941)
- 18 iulie: Hitomi Obara, luptătoare japoneză, campioană olimpică (2012) (n. 1981)
- 18 iulie: André Vingt-Trois, cardinal francez, arhiepiscop emerit al Arhidiecezei de Paris, președinte al Conferinței Episcopilor din Franța (n. 1942)
- 19 iulie: Ingvar Ambjørnsen, scriitor norvegian (n. 1956)
- 19 iulie: Joanna Macy, activistă americană de mediu, autoare, cercetătoare în budism, teoria generală a sistemelor și ecologia profundă (n. 1929)
- 20 iulie: Urszula Kozioł, poetă, prozatoare și autoare poloneză de romane și piese de teatru (n. 1931)
- 20 iulie: Bianca Maria Piccinino, moderatoare de televiziune și jurnalistă italiană (n. 1924)
- 21 iulie: John Stevens, profesor de studii Budiste și Aikido (n. 1947)
- 22 iulie: Ozzy Osbourne, muzician, compozitor, actor și cantautor englez (Black Sabbath) (n. 1948)
- 23 iulie: Alexandru Gheorghiaș, comentator sportiv român (n. ?)
- 23 iulie: Caius Lungu, fotbalist român (n. 1989)
- 24 iulie: Hulk Hogan, actor (Rocky III) și wrestler american (n. 1953)
- 25 iulie: Herbert Pankau, fotbalist german, medaliat olimpic cu bronz (1964) (n. 1941)
- 27 iulie: Horst Mahler, extremist german (n. 1936)
- 28 iulie: Alejandra Oliveras, boxeriță profesionistă argentiniană (n. 1978)
- 30 iulie: David Argue, actor australian (n. 1959)
- 30 iulie: Laura Dahlmeier, biatlonistă germană, medaliată olimpică cu aur și argint (2018) (n. 1993)
- 30 iulie: Georgeta Stoica, etnologă, muzeologă și cercetătoare română (n. 1932)
- 31 iulie: Marlena Zagoni-Predescu, canotoare română, medaliată olimpică cu bronz (1980) (n. 1951)
August
- 1 august: Axel Kutsch, poet și editor german (n. 1945)
- 2 august: Vladimir Popov, luptător rus, medaliat olimpic cu bronz (1988) (n. 1962)
- 3 august: Loni Anderson, actriță americană de film și televiziune (n. 1945)
- 5 august: Jorge Costa, fotbalist și antrenor de fotbal portugez (CFR Cluj, CS Gaz Metan Mediaș) (n. 1971)
- 5 august: Ion Iliescu, politician român, Președinte al României (1990-1996, 2000-2004) (n. 1930)
- 7 august: Lucia Efrim, jurnalistă și editorialistă română (n. 1968)
- 7 august: James Lovell, astronaut american (n. 1928)
- 7 august: Myint Swe, politician birmanez, președinte interimar al Myanmarului (2018, 2021–2024) (n. 1951)
- 8 august: Christopher Loeak, politician din Insulele Marshall, președintele Insulelor Marshall (2012–2016) (n. 1952)
- 9 august: Vladimir Socor, analist politic român (n. 1945)
- 10 august: Egon Henninger, înotător german, medaliat olimpic cu argint (1964, 1968) (n. 1940)
- 10 august: Kunishige Kamamoto, fotbalist japonez (n. 1944)
- 11 august: Mario Forte, politician italian, membru al Parlamentului European (1989–1994) (n. 1936)
- 12 august: Alfredo Diana, politician italian, membru al Parlamentului European (1979–1984) (n. 1930)
- 12 august: Vasile Iovv, deputat moldovean în Parlamentul Republicii Moldova, ales în Legislatura 2005-2009 pe listele Partidului Comuniștilor (n. 1942)
- 13 august: Emanuel Jardim Fernandes, politician spaniol, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. 1944)
- 13 august: Sonallah Ibrahim, scriitor egiptean (n. 1937)
- 14 august: Vece Paes, jucător de hochei de iarbă indian, medaliat olimpic cu bronz (1972) (n. 1945)
- 16 august: Pippo Baudo, moderator de televiziune italian (n. 1936)
- 17 august: Paolo Angioni, călăreț italian, campion olimpic cu echipa (1964) (n. 1938)
- 17 august: Niilo Halonen, schior finladez, medaliat olimpic cu argint (1960) (n. 1940)
- 17 august: Terence Stamp, actor englez (n. 1938)
- 18 august: Sandrino Gavriloaia, jurnalist român (n. 1964)
- 18 august: Jean Pormanove, streamer, YouTuber, videograf și umorist francez (n. 1979)
- 18 august: Nicolae Todos, politician moldovean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1991–1998) (n. 1935)
- 19 august: Razak Omotoyossi, fotbalist din Benin (Sheriff Tiraspol) (n. 1985)
- 20 august: Józef Kowalczyk, arhiepiscop polonez (n. 1938)
- 20 august: Francesco Musotto, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2008) (n. 1947)
- 20 august: Anna Záborská, politiciană slovacă, membră al Parlamentului European (2004–2019) (n. 1948)
- 22 august: Ioan Donca, diplomat român (n. 1940)
- 23 august: Reinhold Bocklet, politician german, membru al Parlamentului European (1979–1994) (n. 1943)
- 24 august: Emam-Ali Habibi, luptător iranian, campion olimpic (1956) (n. 1931)
- 24 august: Margareta Ivănuș, interpretă din Republica Moldova (n. 1949)
- 25 august: Rainer Weiss, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (2017) (n. 1932)
- 27 august: Park Sung-Soo, arcaș sud-coreean, campion olimpic cu echipa și medaliat cu argint individual (1988) (n. 1970)
- 28 august: Daniel Ariciu, fotbalist român (n. 1950)
- 29 august: Menachem Hacohen, rabin israelian, publicist, scriitor și politician, mare rabin al comunităților evreiești din România (1997-2011) (n. 1932)
- 29 august: Rodion Șcedrin, compozitor, pianist și pedagog rus (n. 1932)
- 30 august: Andri Parubîi, politician ucrainean, președinte al Radei Supreme a Ucrainei (2016–2019) (n. 1971)
- 30 august: Liisa Suihkonen, schioare finladeză, medaliată olimpică cu argint (1976) (n. 1943)
- 31 august: Haim Naghid, poet și critic literar israelian de limbă ebraică (n. 1940)
Septembrie
- 1 septembrie: Walter Godefroot, ciclist belgian de performanță (n. 1943)
- 1 septembrie: Graham Greene, actor canadian (Cel care dansează cu lupii) (n. 1952)
- 4 septembrie: Giorgio Armani, designer vestimentar italian (n. 1934)
- 4 septembrie: Katharine, Ducesă de Kent, nobilă britanică (n. 1933)
- 6 septembrie: David Baltimore, biolog molecular și virusolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (1975) (n. 1938)
- 6 septembrie: Ulla Sandbæk, om politic danez, membru al Parlamentului European (1999-2004) din partea Danemarcei (n. 1943)
- 7 septembrie: Antonio Bailetti, ciclist italian, campion olimpic cu echipa (1960) (n. 1937)
- 7 septembrie: Mieluță Bibescu, clarinetist și saxofonist virtuoz român, de etnie romă (n. 1958)
- 9 septembrie: Stefano Benni, jurnalist și scriitor italian (n. 1947)
- 9 septembrie: Reinhard Lauer, slavist și profesor universitar german (n. 1935)
- 9 septembrie: Bohumila Řimnáčová, gimnastă cehă, vice-campioană olimpică cu echipa (1968) (n. 1947)
- 10 septembrie: Charlie Kirk, activist politic conservator american (n. 1993)
- 10 septembrie: Bärbel Köster, caiacistă germană, medaliată olimpică cu bronz (1976) (n. 1957)
- 11 septembrie: Herbert Halbik, copil-actor austriac (n. 1945)
- 12 septembrie: Andrei Chemerkin, halterofil rus, campion olimpic (1996) și medaliat olimpic cu bronz (2000) (n. 1972)
- 12 septembrie: Jack Daniels, pentatlonist american, vice-campion olimpic cu echipa (1956) și medaliat cu bronz cu echipa (1960) (n. 1933)
- 13 septembrie: Valeriu Țurcanu, actor din Republica Moldova (n. 1950)
- 14 septembrie: Ricky Hatton, boxer profesionist britanic (n. 1978)
- 14 septembrie: Jaime Rodríguez, fotbalist salvadorian (n. 1959)
- 16 septembrie: Robert Redford, actor, regizor și producător de film american (n. 1936)
- 16 septembrie: Joseph Urusemal, politician micronezian, Președinte al Statelor Federate ale Microneziei (2003–2007) (n. 1952)
- 17 septembrie: Roland Göhler, canotor german (n. 1943)
- 17 septembrie: Barry Seal, politician britanic, membru al Parlamentului European (1979–1999) (n. 1937)
- 17 septembrie: John R. Searle, filozof american (n. 1932)
- 18 septembrie: Florin Marin, fotbalist și antrenor român (n. 1953)
- 18 septembrie: George Smoot, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (2006) (n. 1945)
- 20 septembrie: Władysław Zieliński, canoist polonez, medaliat olimpic cu bronz (1960) (n. 1935)
- 21 septembrie: Eugen Pavel, lingvist, filolog și istoric literar român (n. 1946)
- 21 septembrie: Ana Piuaru, interpretă de muzică populară românească (n. 1939)
- 23 septembrie: Claudia Cardinale, actriță de film italiană (n. 1938)
- 23 septembrie: Nina Doni, actriță de teatru și de film din Republica Moldova (n. 1936)
- 23 septembrie: Nikola Pilić, jucător de tenis croat (n. 1939)
- 23 septembrie: Dick Roth, înotător american (n. 1947)
- 24 septembrie: Aurelia Stoie Mărginean, pictoriță și graficiană română (n. 1940)
- 24 septembrie: Maria Samungi, atletă română (n. 1950)
- 25 septembrie: Lucian Mureșan, cardinal român, arhiepiscop major al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia, întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma (n. 1931)
- 30 septembrie: Ruslan Țaranu, chitarist și aranjor muzical din Republica Moldova (n. 1953)
Octombrie
- 1 octombrie: Jane Goodall, antropologă, etologă, mamiferologă și primatologă britanică (n. 1934)
- 3 octombrie: Florin Cârciumaru, politician român (n. 1956)
- 3 octombrie: Remo Girone, actor italian de teatru, film și televiziune (n. 1948)
- 3 octombrie: Edu Manga, fotbalist brazilian (n. 1967)
- 4 octombrie: Ivan Klíma, romancier și dramaturg ceh (n. 1931)
- 5 octombrie: Dorel Zaica, pictor și grafician din România (n. 1939)
- 7 octombrie: Halid Bešlić, cântăreț și interpret de muzică populară bosniac (n. 1953)
- 7 octombrie: John B. Gurdon, biolog britanic, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină (2012) (n. 1933)
- 7 octombrie: Theo Jörgensmann, clarinetist și compozitor german (n. 1948)
- 7 octombrie: Munyoro Nyamau, atlet kenyan, campion olimpic (n. 1942)
- 8 octombrie: Otto Fräßdorf, fotbalist german, medaliat olimpic cu bronz (1964) (n. 1942)
- 8 octombrie: Zdravko Šotra, regizor și scenarist de film și de televiziune sârb (n. 1933)
- 9 octombrie: Ola Wærhaug, biatlonist norvegian, medaliat olimpic cu argint (1968) (n. 1937)
- 9 octombrie: Robert Wells, boxer britanic, medaliat olimpic cu bronz (1984) (n. 1961)
- 10 octombrie: Aleksandr Diteatin, gimnast rus, triplu campion olimpic (n. 1957)
- 10 octombrie: Csaba Köves, scrimer maghiar, medaliat olimpic cu argint cu echipa la (1992, 1996) (n. 1966)
- 11 octombrie: Flavius Domide, fotbalist român (n. 1946)
- 11 octombrie: Diane Keaton, actriță și regizoare americană (n. 1946)
- 11 octombrie: Marinela Chelaru, actriță română de teatru și film (n. 1959)
- 11 octombrie: Ion Mogoș, deputat român în legislatura 1996-2000, ales în județul Iași pe listele partidului PNL (n. 1948)
- 12 octombrie: Vladimir Cantor, pictor din Republica Moldova (n. 1944)
- 13 octombrie: Drew Struzan, artist și ilustrator american (n. 1947)
- 14 octombrie: D'Angelo, cantautor, instrumentist și producător american de R&B și neo-soul (n. 1974)
- 14 octombrie: Nancy Chodorow, sociologă feministă și psihanalistă americană (n. 1944)
- 15 octombrie: Raila Odinga, politician kenyan, prim-ministru al Republicii Kenya (2008-2013) (n. 1945)
- 16 octombrie: Ace Frehley, muzician american, chitarist al formației Kiss (n. 1951)
- 16 octombrie: Horea Uioreanu, politician român, membru al PNL, fost deputat de Cluj în Parlamentul României, fost președinte al Consiliului Județean Cluj (2012–2014) (n. 1960)
- 17 octombrie: Alexandru Cazacu, muzician din Republica Moldova, chitarist și compozitor (n. 1949)
- 17 octombrie: Tomiichi Murayama, politician nipon, prim-ministru al Japoniei (1994–1996) (n. 1924)
- 18 octombrie: Sofia Corradi, pedagogă italiană (n. 1934)
- 18 octombrie: Roy Jacobsen, romancier și nuvelist norvegian (n. 1954)
- 18 octombrie: Petra Kammerevert, politiciană germană, membră al Parlamentului European (2009–2024) (n. 1966)
- 18 octombrie: Ra'ouf Mus'ad, dramaturg, jurnalist și romancier egiptean (n. 1937)
- 18 octombrie: Chen Ning Yang, fizician american de origine chineză, laureat la Premiului Nobel (1957) (n. 1922)
- 18 octombrie: Mircea Tiberian, pianist și compozitor român de jazz (n. 1955)
- 19 octombrie: István Ágh, scriitor și publicist maghiar (n. 1938)
- 19 octombrie: Els de Groen, scriitoare și om politic neerlandeză, membră al Parlamentului European (2004–2009) (n. 1949)
- 19 octombrie: Abdul Rauf al-Kasm, politician sirian, prim-ministru al Siriei (1980–1987) (n. 1932)
- 19 octombrie: Daniel Naroditsky, mare maestru american de șah (n. 1995)
- 20 octombrie: Caroline Jackson, om politic britanic (n. 1946)
- 21 octombrie: Francisco Pinto Balsemão, politician portughez, prim-ministru al Portugaliei (1981–1983) (n. 1937)
- 22 octombrie: Helmut Stürmer, scenograf român-german de teatru și film (n. 1942)
- 23 octombrie: June Lockhart, actriță americană (Pierduți în spațiu) (n. 1925)
- 24 octombrie: Sirikit, regina consoartă a Thailandei (1950–2016), regent al Thailandei (1956) (n. 1932)
- 25 octombrie: Hamilton O. Smith, microbiolog american, laureat la Premiului Nobel (1978) (n. 1931)
- 25 octombrie: Dick Taverne, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1973–1979) (n. 1928)
- 26 octombrie: Mihai Șubă, șahist spaniol de origine română (n. 1947)
- 27 octombrie: Naser Bayloun, cântăreț român de muzică orientală (n. 1967)
- 28 octombrie: Anca Faur, ingineră chimistă româno-americană (n. 1959)
- 28 octombrie: Odd Martinsen, schior norvegian, campion mondial și medaliat olimpic cu argint (1968, 1976) (n. 1942)
- 31 octombrie: Fatos Nano, politician albanez, prim–ministru al Albaniei (1991, 1997–1998, 2002–2005) (n. 1952)
Noiembrie
- 3 noiembrie: Dick Cheney, politician american, al patruzeci și șaselea vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii (2001–2009) (n. 1941)
- 3 noiembrie: John Leslie Marshall, politician britanic, membru al Parlamentului European (1979–1989) (n. 1940)
- 3 noiembrie: Kim Yong-nam, politician nord-coreean, Președintele Prezidiului Adunării Populare Supreme (1998–2019) (n. 1928)
- 3 noiembrie: Constantin Zamfir, fotbalist român (n. 1951)
- 4 noiembrie: Iuri Nikolaev, actor și prezentator TV sovietic și rus (n. 1948)
- 5 noiembrie: Andrea de Adamich, pilot de Formula 1 italian (n. 1941)
- 5 noiembrie: Dave Anderson, vâslaș australian, medaliat olimpic cu bronz (1952) (n. 1932)
- 5 noiembrie: Emeric Jenei, jucător și antrenor de fotbal român (n. 1937)
- 5 noiembrie: Ronald Venetiaan, politician surinamez, președinte al statului Surinam (1991–1996, 2000–2010) (n. 1936)
- 6 noiembrie: James D. Watson, genetician, biolog și zoolog american, laureat al Premiului Nobel (1962) (n. 1928)
- 7 noiembrie: Ans Schut, patinatoare de viteză neerlandeză, campioană olimpică (1968) (n. 1944)
- 7 noiembrie: Lee Tamahori, regizor neozeelandez (n. 1950)
- 8 noiembrie: Tatsuya Nakadai, actor japonez (n. 1932)
- 8 noiembrie: Viorel Sălan, politician și militar român, senator (2016–2024) (n. 1958)
- 10 noiembrie: Hubert Skrzypczak, boxer polonez, medaliat olimpic cu bronz (1968) (n. 1943)
- 11 noiembrie: Iurii Sisikin, scrimer rus, campion olimpic (1960, 1964) (n. 1937)
- 12 noiembrie: Horia Moculescu, pianist, interpret vocal, compozitor, mediator și creator de programe TV din România (n. 1937)
- 13 noiembrie: Mihai Dinvale, actor de film și teatru român (n. 1950)
- 13 noiembrie: Efim Zubcu, politician moldovean, membru al Parlamentului Republicii Moldova (2001–2005) (n. 1943)
- 14 noiembrie: Dumitru Vitcu, istoric și cercetător român științific în cadrul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol" (n. 1940)
- 16 noiembrie: Dumitru Lupescu, deputat român, ales în legislatura 2016-2020 (n. 1950)
- 17 noiembrie: Ilie Ilașcu, politician moldovean și român, membru al Parlamentului Republicii Moldova (1994–2001), membru al Senatului României (2000–2008) (n. 1952)
- 18 noiembrie: Evgheni Petrov, trăgător de tir rus, campion olimpic (1968) (n. 1938)
- 19 noiembrie: Dumitru Gherman, politician român, deputat în Parlamentul României (2017–2020) (n. 1954)
- 19 noiembrie: Cornel Ungureanu, scriitor, critic și istoric literar român (n. 1943)
- 20 noiembrie: Virgil Andriescu, actor român (n. 1936)
- 21 noiembrie: Doru Toma, fotbalist român (n. 1957)
- 21 noiembrie: Ornella Vanoni, cântăreață și actriță italiană (n.1934)
- 23 noiembrie: Jenő Hámori, scrimer maghiar (n. 1933)
- 23 noiembrie: Udo Kier, actor german (n. 1944)
- 26 noiembrie: Valentina Basiul, jurnalistă moldoveană (n. 1982)
- 26 noiembrie: Hubert Raudaschl, iahtman austriac, medaliat olimpic cu argint (1968, 1980) (n. 1942)
- 27 noiembrie: Dahiru Usman Bauchi, imam, teolog musulman și maestru sufi din Nigeria (n. 1927)
- 27 noiembrie: Christian Rischert, regizor german (n. 1936)
- 27 noiembrie: Valentin Voicilă, actor român (n. 1958)
- 28 noiembrie: Ingrid van Bergen, actriță germană (n. 1931)
- 28 noiembrie: Natalia Petrusiova, patinatoare de viteză rusă, campioană olimpică (1980) (n. 1955)
- 29 noiembrie: Simion Duja, compozitor și clarinetist moldovean (n. 1946)
- 29 noiembrie: Tom Stoppard, dramaturg, scenarist și traducător britanic (n. 1937)
Decembrie
- 1 decembrie: Gabriel Moiceanu, ciclist român (n. 1934)
- 1 decembrie: Vladimir Muntean, fotbalist și antrenor sovietic (n. 1946)
- 2 decembrie: Rodica Grigore, cântăreață română (n. 1966)
- 2 decembrie: Roxana Moise, handbalistă română (Oltchim Râmnicu Vâlcea) (n. 1986)
- 2 decembrie: Mihai Stănescu, jurnalist român (n. 1977)
- 2 decembrie: Adrian Pleșca, cântăreț român, solist (Timpuri Noi, Partizan) (n. 1961)
- 3 decembrie: Rodica Stănoiu, politiciană română, senatoare (1996–2000, 2004–2008) (n. 1939)
- 4 decembrie: Cary-Hiroyuki Tagawa, actor și producător american și rus de origine japoneză (Mortal Kombat, Ronin: 47 pentru răzbunare) (n. 1950)
- 5 decembrie: Frank Gehry, arhitect canadian de origine evreiască (n. 1929)
- 5 decembrie: Sandro Giacobbe, cântăreț italian (n. 1949)
- 5 decembrie: Vasile Carauș, fotbalist moldovean (n. 1988)
- 5 decembrie: Maria Manoliu-Manea, lingvistă americană de origine română (n. 1934)
- 5 decembrie: Herbert W. Roesky, chimist german (n. 1935)
- 5 decembrie: Dirk Schreyer, canotor german, campion olimpic (1968) (n. 1944)
- 6 decembrie: Radu Coclici, politician român, deputat (2004–2012), (n. 1970)
- 6 decembrie: Patrick Cooney, politician irlandez, membru al Parlamentului European (1989–1994) (n. 1931)
- 6 decembrie: Esko Seppänen, politician finlandez, membru al Parlamentului European (1996–2009) (n. 1946)
- 8 decembrie: Ioan Sdrobiș, antrenor român de fotbal (n. 1946)
- 8 decembrie: Radu Theodoru, scriitor român de literatură cu subiecte istorice, militare (n. 1924)
- 10 decembrie: Annemarie Kuhn, politiciană germană, membră al Parlamentului European (1990–1999) (n. 1937)
- 10 decembrie: John Varley, scriitor american de literatură științifico-fantastică (n. 1947)
- 10 decembrie: Jim Ward, actor american de film (n. 1959)
- 11 decembrie: May Britt, actriță suedeză (Război și pace, Îngerul albastru) (n. 1934)
- 11 decembrie: Anatol Eremia, lingvist moldovean, specialist în onomastică și toponimie (n. 1931)
- 11 decembrie: Meja Mwangi, scriitor kenyan (n. 1948)
- 12 decembrie: Peter Greene, actor american (Masca, Pulp Fiction) (n. 1965)
- 12 decembrie: Adolfo Fernández, actor de film, regizor de teatru spaniol (n. 1958)
- 12 decembrie: Stepan Hiha, compozitor, cântăreț și profesor ucrainean (n. 1959)
- 13 decembrie: Anda-Louise Bogza, soprană română (n. 1965)
- 14 decembrie: Rob Reiner, actor american (Nopți albe în Seattle, Clubul nevestelor părăsite), regizor, producător și activist (n. 1947)
- 15 decembrie: Françoise Brion, actriță de film și teatru franceză (n. 1933)
- 17 decembrie: Rosa von Praunheim, regizor de film, autor, producător, profesor de regie german (n. 1942)
- 18 decembrie: Rodrigo Borja Cevallos, politician ecuadorian, președinte al Republicii Ecuador (1988–1992) (n. 1935)
- 18 decembrie: Mircea Coșea, politician român, deputat (1996–2001), membru al Parlamentului European (2007–2009) (n. 1942)
- 18 decembrie: Boyan Radev, luptător bulgar, campion olimpic (1964, 1968) (n. 1942)
- 18 decembrie: Fernando da Piedade Dias dos Santos, politician angolez, prim-ministru al statului Angola (2002–2008) (n. 1950)
- 19 decembrie: Mick Abrahams, chitarist, cântăreț englez (Jethro Tull) (n. 1943)
- 19 decembrie: James Ransone, actor american (Sinister, Sinister 2, Telefonul negru) (n. 1979)
- 20 decembrie: Celso Bugallo Aguiar, actor spaniol (Marea dinlăuntru) (n. 1947)
- 20 decembrie: Michał Urbaniak, muzician de jazz polonez (n. 1943)
- 21 decembrie: Andrei Stocker, fotbalist și arbitru român (n. 1942)
- 22 decembrie: Uwe Kockisch, actor german (n. 1944)
- 22 decembrie: Jean Laudet, canoist francez, campion olimpic (1952) (n. 1930)
- 22 decembrie: Chris Rea, cântăreț, chitarist și cantautor englez (n. 1951)
- 22 decembrie: Marc Rivière, actor, regizor de film și scenarist francez (n. 1950)
- 22 decembrie: Christian Rovsing, politician danez, membru al Parlamentului European (2007–2009) (n. 1936)
- 23 decembrie: Anatoli Bondarciuk, aruncător cu ciocanul ucrainean, campion olimpic (1972) (n. 1940)
- 23 decembrie: Pat Finn, actor american (Familia Heck, Băi, care mi-ai șutit mașina?) (n. 1965)
- 23 decembrie: Mohammed Ali Ahmed al-Haddad, general-locotenent libian (n. 1966)
- 23 decembrie: Lazăr Pârvu, fotbalist român (n. 1946)
- 25 decembrie: Vera Alentova, actriță rusă (Moscova nu crede în lacrimi) (n. 1942)
- 25 decembrie: Ion Drăgan, interpret român de muzică populară (n. 1972)
- 25 decembrie: John Neilson Robertson, jucător de fotbal scoțian (n. 1953)
- 26 decembrie: Radu F. Alexandru, dramaturg, prozator și politician român de origine evreiască, senator (1996–2004, 2008–2012) (n. 1943)
- 28 decembrie: Brigitte Bardot, actriță franceză (Și Dumnezeu... a creat femeia, Pariziana) (n. 1934)
Nedatate
- Georgeta Ciungan, atletă română, specializată în proba de 400 m garduri (n. 1973)
- iulie: Jose Iacobescu, inginer român (n. 1932)
Galeria celor decedați în 2025
- 7 ianuarie: Jean-Marie Le Pen, politician francez, membru al Parlamentului European
- 8 ianuarie: Gabriel de Broglie, istoric și om de stat francez, membru de onoare al Academiei Române
- 12 ianuarie: Stuart Spencer, consultant politic american
- 13 ianuarie: Jean Penders, om politic din Țările de Jos, membru al Parlamentul European
- 16 ianuarie: Jack Guittet, scrimer francez, medaliat olimpic cu bronz
- 16 ianuarie: David Lynch, regizor american
- 16 ianuarie: Joan Plowright, actriță britanică
- 17 ianuarie: Denis Law, fotbalist scoțian
- 17 ianuarie: Punsalmaagiin Ochirbat, om politic din Mongolia, primul președinte al Republicii Mongolia
- 18 ianuarie: Nicolae Oaidă, fotbalist român
- 19 ianuarie: Eva Klein, om de știință suedezo-maghiar
- 21 ianuarie: Mauricio Funes, jurnalist și om politic salvadorian, președinte al Republicii El Salvador
- 22 ianuarie: Cornel Oțelea, handbalist român
- 25 ianuarie: Anastasios al Albaniei, arhiepiscopul ortodox al Tiranei, al Durrës-ului și al întregii Albanii
- 30 ianuarie: Dick Button, patinator american, campion olimpic
- 1 februarie: Horst Köhler, economist și politician german, președinte al Germaniei
- 5 februarie: Irv Gotti, producător american de muzică hip hop și R&B
- 5 februarie: Mike Ratledge, muzician britanic
- 8 februarie: Sam Nujoma, politician namibian, președinte al Namibiei
- 14 februarie: Geneviève Page, actriță franceză
- 17 februarie: Frits Bolkestein, politician neerlandez, comisar european
- 20 februarie: Frankétienne, scriitor, poet, dramaturg, muzician și pictor din Haiti
- 20 februarie: Friedrich-Wilhelm Junge, actor de teatru german
- 22 februarie: Gianni Pettenati, cântăreț și critic muzical italian
- 25 februarie: Vladimir Beșleagă, eseist, jurnalist, prozator, scriitor, traducător din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova
- 25 februarie: Roberto Orci, scriitor și producător de film și televiziune americano-mexican
- 26 februarie: Michelle Trachtenberg, actriță americană
- 26 februarie: Gene Hackman, actor american
- 27 februarie: Boris Spasski, șahmatist rus, maestru internațional
- 2 martie: Buvaisar Saitiev, luptător rus, medaliat olimpic cu aur
- 3 martie: Eleonora Giorgi, actriță și regizoare italiană de film
- 3 martie: Felicia Țilea-Moldovan, aruncătoare de suliță română
- 6 martie: Klaus Richtzenhain, semifondist german, medaliat olimpic cu argint
- 7 martie: Jürgen Piepenburg, fotbalist și antrenor german
- 8 martie: Ella Zeller, jucătoare și antrenoare română de tenis de masă
- 9 martie: Akinori Nakayama, gimnast artistic japonez, medaliat olimpic cu aur
- 11 martie: Clive Revill, actor de film neozeelandez
- 11 martie: Witold Tomczak, om politic polonez, membru al Parlamentului European
- 12 martie: Klaus Kobusch, ciclist de performanță german, medaliat olimpic cu bronz
- 13 martie: Grazia Maria Spina, actriță italiană
- 14 martie: Dag Solstad, romancier, dramaturg și nuvelist norvegian
- 20 martie: Eddie Jordan, om de afaceri irlandez, personalitate de televiziune și fost proprietar de echipă de sport cu motor
- 21 martie: George Foreman, boxer american
- 21 martie: Filiz Akın, actriță, model, scriitoare și prezentatoare de televiziune turcă
- 27 martie: Ottó Tolnai, scriitor maghiar
- 28 martie: Richard Norton, actor australian
- 29 martie: László Miske, actor maghiar născut în România
- 30 martie: Richard Chamberlain, actor și cântăreț american
- martie: Calistrat Cuțov, boxer român, medaliat olimpic cu bronz
- 1 aprilie: Val Kilmer, actor american
- 2 aprilie: Khamtai Siphandone, politician din Laos, președinte al statului Laos
- 3 aprilie: Andreas, Prinț de Saxa-Coburg și Gotha, șeful Casei de Saxa-Coburg și Gotha
- 3 aprilie: Margarita Xhepa, actriță albaneză de etnie aromână
- 5 aprilie: Heikki Hasu, schior finlandez și politician, campion și medaliat olimpic cu argint
- 6 aprilie: Clem Burke, muzician american, bateristul formației rock Blondie
- 8 aprilie: Bogdan Teodorescu, scriitor și jurnalist român
- 10 aprilie: Leo Beenhakker, fotbalist și antrenor neerlandez de fotbal
- 11 aprilie: Max Romeo, muzician jamaican
- 13 aprilie: Mario Vargas Llosa, scriitor peruan, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
- 16 aprilie: Aaron Boupendza, fotbalist gabonez
- 16 aprilie: João Cravinho, politician portughez, membru al Parlamentului European
- 17 aprilie: Jaromír Štětina, jurnalist, scriitor și politician ceh, membru al Parlamentului European
- 20 aprilie: Hugo Gatti, fotbalist argentinian
- 20 aprilie: Maria Șubina, caiacistă rusă, medaliată olimpic cu aur
- 21 aprilie: Francis Zammit Dimech, politician maltez, ministru al afacerilor externe, membru al Parlamentului European
- 21 aprilie: Papa Francisc, al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice
- 22 aprilie: Zurab Tsereteli, pictor, sculptor și arhitect georgiano-rus
- 29 aprilie: David Horowitz, scriitor și activist american
- 30 aprilie: Ferenc Mohácsi, canoist maghiar, medaliat olimpic cu bronz
- 30 aprilie: Jules Wijdenbosch, politician surinamez, președinte al statului Surinam
- 2 mai: Alexandra Bellow, matematiciană română-americană
- 2 mai: Karel Bláha, actor și cântăreț ceh
- 4 mai: Jochen Mass, pilot de curse auto german
- 6 mai: Barry B. Longyear, scriitor și romancier american
- 7 mai: Cleopa Msuya, politician tanzanian, prin-ministru al statului Tanzania
- 9 mai: Nadja Abd el Farrag, moderatoare TV și actriță germană
- 11 mai: Sabu, wrestler american
- 13 mai: José Mujica, politician din Uruguay, președinte al Uruguayului
- 20 mai: Francisco de Paula Enrique de Borbón y Escasany, al 5-lea duce de Sevilla, aristocrat spaniol, membru al familiei regale a Spaniei
- 20 mai: Joan Harrison, înotătoare sud-africană, medaliată olimpică
- 20 mai: Trần Đức Lương, politician vietnamez, președinte al Vietnamului
- 20 mai: George Wendt, actor american de film și televiziune
- 25 mai: Silvia Radu, sculptoriță și pictoriță română
- 28 mai: George E. Smith, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru fizică
- 28 mai: Ngugi wa Thiong'o, scriitor kenyan
- 30 mai: Mario Primicerio, matematician și politician italian
- 3 iunie: Eugen Doga, compozitor moldovean, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei
- 5 iunie: Edgar Lungu, politician zambian, președinte al Zambiei
- 6 iunie: Virgil Nemoianu, eseist, critic literar, filozof al culturii și pedagog american născut în România
- 9 iunie: Frederick Forsyth, scriitor englez de thriller
- 12 iunie: Maurice Gee, scriitor neozeelandez
- 12 iunie: Zoltán Horváth, scrimer maghiar, medaliat cu aur și argint
- 12 iunie: Radu Stroe, politician român, ministru al Afacerilor Externe
- 14 iunie: Violeta Chamorro, politiciană din Nicaragua, președintă al acestei țări
- 14 iunie: Catherine Delbarre, scrimeră franceză specializată pe floretă
- 17 iunie: Alfred Brendel, pianist austriac, născut în Cehoslovacia
- 19 iunie: André Fanton, politician francez, membru al Parlamentului European
- 20 iunie: Ivar Giaever, fizician norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică
- 21 iunie: Kailash Purryag, politician din Mauritius, președinte al statului Mauritius
- 23 iunie: Lea Massari, actriță și cântăreață italiană
- 29 iunie: Ileana Silai, atletă română, vicecampioană olimpică
- 30 iunie: Ken Colley, actor britanic
- 30 iunie: Lajos Sătmăreanu, fotbalist român de etnie maghiară
- 1 iulie: Ion Cernea, luptător român, medaliat olimpic cu argint și bronz
- 1 iulie: Mihai Leu, boxer și pilot de raliuri român
- 2 iulie: Julian McMahon, actor american
- 3 iulie: Diogo Jota, fotbalist portughez
- 5 iulie: Emilio Molinari, politician italian, membru al Parlamentului European
- 5 iulie: Ioana Bulcă, actriță română de film, teatru și televiziune
- 13 iulie: Muhammadu Buhari, politician nigerian, președinte al Republicii Nigeria
- 16 iulie: Audun Grønvold, schior norvegian, medaliat olimpic cu bronz
- 16 iulie: Connie Francis, cântăreață americană de muzică pop
- 17 iulie: Felix Baumgartner, parașutist și BASE jumper austriac
- 17 iulie: Udo Voigt, politician german, membru al Parlamentului European
- 18 iulie: Edwin Feulner, om de științe american pe probleme politice
- 18 iulie: André Vingt-Trois, cardinal francez, arhiepiscop emerit al Arhidiecezei de Paris, președinte al Conferinței Episcopilor din Franța
- 19 iulie: Ingvar Ambjørnsen, scriitor norvegian
- 19 iulie: Joanna Macy, activistă americană de mediu, autoare, cercetătoare în budism, teoria generală a sistemelor și ecologia profundă
- 20 iulie: Urszula Kozioł, poetă, prozatoare și autoare poloneză de romane și piese de teatru
- 22 iulie: Ozzy Osbourne, muzician, compozitor, actor și cantautor englez
- 24 iulie: Hulk Hogan, actor (Rocky III) și wrestler american
- 25 iulie: Herbert Pankau, fotbalist german, medaliat olimpic cu bronz
- 30 iulie: Laura Dahlmeier: biatlonistă germană, medaliată olimpică cu aur și argint
- 31 iulie: Marlena Zagoni-Predescu, canotoare română, medaliată olimpică cu bronz
- 2 august: Vladimir Popov, luptător rus, medaliat olimpic cu bronz
- 5 august: Ion Iliescu, politician român, Președinte al României
- 7 august: James Lovell, astronaut american
- 8 august: Christopher Loeak, politician din Insulele Marshall, președintele Insulelor Marshall
- 10 august: Egon Henninger, înotător german, medaliat olimpic cu argint
- 10 august: Kunishige Kamamoto, fotbalist japonez
- 12 august: Alfredo Diana, politician italian, membru al Parlamentului European
- 13 august: Sonallah Ibrahim, scriitor egiptean
- 16 august: Pippo Baudo, moderator de televiziune italian
- 17 august: Paolo Angioni, călăreț italian, campion olimpic cu echipa
- 17 august: Niilo Halonen, schior finladez, medaliat olimpic cu argint
- 17 august: Terence Stamp, actor englez
- 19 august: Razak Omotoyossi, fotbalist din Benin
- 20 august: Józef Kowalczyk, arhiepiscop polonez
- 20 august: Anna Záborská, politiciană slovacă, membră al Parlamentului European
- 23 august: Reinhold Bocklet, politician german, membru al Parlamentului European
- 24 august: Emam-Ali Habibi, luptător iranian, campion olimpic
- 25 august: Rainer Weiss, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru fizică
- 29 august: Menachem Hacohen, rabin israelian, publicist, scriitor și politician, mare rabin al comunităților evreiești din România
- 29 august: Rodion Șcedrin, compozitor, pianist și pedagog rus
- 30 august: Andri Parubîi, politician ucrainean, președinte al Radei Supreme a Ucrainei
- 31 august: Haim Naghid, poet și critic literar israelian de limbă ebraică
- 1 septembrie: Walter Godefroot, ciclist belgian de performanță
- 1 septembrie: Graham Greene, actor canadian
- 4 septembrie: Giorgio Armani, designer vestimentar italian
- 4 septembrie: Katharine, Ducesă de Kent, nobilă britanică
- 6 septembrie: David Baltimore, biolog molecular și virusolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină
- 7 septembrie: Antonio Bailetti, campion olimpic
- 9 septembrie: Stefano Benni, jurnalist și scriitor italian
- 10 septembrie: Charlie Kirk, activist politic conservator american
- 10 septembrie: Bärbel Köster, caiacistă germană, medaliată olimpică cu bronz
- 16 septembrie: Robert Redford, actor, regizor și producător de film american
- 16 septembrie: Joseph Urusemal, politician micronezian, Președinte al Statelor Federate ale Microneziei
- 17 septembrie: Barry Seal, politician britanic, membru al Parlamentului European
- 17 septembrie: John R. Searle, filozof american
- 18 septembrie: George Smoot, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică
- 23 septembrie: Claudia Cardinale, actriță italiană
- 23 septembrie: Nikola Pilić, jucător de tenis croat
- 25 septembrie: Lucian Mureșan, cardinal român
- 1 octombrie: Jane Goodall, antropologă, etologă, mamiferologă și primatologă britanică
- 3 octombrie: Remo Girone, actor italian de teatru, film și televiziune
- 4 octombrie: Ivan Klíma, romancier și dramaturg ceh
- 7 octombrie: John B. Gurdon, biolog britanic, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină
- 8 octombrie: Otto Fräßdorf, fotbalist german, medaliat olimpic cu bronz
- 11 octombrie: Flavius Domide, fotbalist român
- 11 octombrie: Diane Keaton, actriță și regizoare americană
- 13 octombrie: Drew Struzan, artist și ilustrator american
- 14 octombrie: D'Angelo, cantautor, instrumentist și producător american de R&B și neo-soul
- 15 octombrie: Raila Odinga, politician kenyan, prim-ministru al Republicii Kenya
- 16 octombrie: Ace Frehley, muzician american, chitarist al formației Kiss
- 17 octombrie: Tomiichi Murayama, politician nipon, prim-ministru al Japoniei
- 18 octombrie: Roy Jacobsen, romancier și nuvelist norvegian
- 18 octombrie: Petra Kammerevert, politiciană germană, membră al Parlamentului European
- 18 octombrie: Chen Ning Yang, fizician american de origine chineză, laureat la Premiului Nobel
- 19 octombrie: Els de Groen, scriitoare și om politic neerlandeză, membră al Parlamentului European
- 19 octombrie: Abdul Rauf al-Kasm, politician sirian, prim-ministru al Siriei
- 21 octombrie: Francisco Pinto Balsemão, politician portugez, prim-ministru al Portugaliei
- 23 octombrie: June Lockhart, actriță americană
- 24 octombrie: Sirikit, regina consoartă a Thailandei (1950–2016), regent al Thailandei
- 25 octombrie: Hamilton O. Smith, microbiolog american, laureat la Premiului Nobel
- 25 octombrie: Dick Taverne, om politic britanic, membru al Parlamentului European
- 31 octombrie: Fatos Nano, politician albanez, prim–ministru al Albaniei
- 3 noiembrie: Dick Cheney, politician american, al patruzeci și șaselea vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii
- 3 noiembrie: Kim Yong-nam, politician nord-coreean, Președintele Prezidiului Adunării Populare Supreme
- 4 noiembrie: Iuri Nikolaev, actor și prezentator TV sovietic și rus
- 5 noiembrie: Emeric Jenei, jucător și antrenor de fotbal român
- 5 noiembrie: Ronald Venetiaan, politician surinamez, președinte al statului Surinam
- 6 noiembrie: James D. Watson, genetician, biolog și zoolog american, laureat al Premiului Nobel
- 7 noiembrie: Ans Schut, patinatoare de viteză neerlandeză, campioană olimpică
- 8 noiembrie: Tatsuya Nakadai, actor japonez
- 10 noiembrie: Hubert Skrzypczak, boxer polonez, edaliat olimpic cu bronz
- 17 noiembrie: Ilie Ilașcu, politician moldovean și român, membru al Parlamentului Republicii Moldova, membru al Senatului României
- 21 noiembrie: Ornella Vanoni, cântăreață și actriță italiană
- 23 noiembrie: Jenő Hámori, scrimer maghiar
- 23 noiembrie: Udo Kier, actor german
- 27 noiembrie: Dahiru Usman Bauchi, imam, teolog musulman și maestru sufi din Nigeria
- 28 noiembrie: Ingrid van Bergen, actriță germană
- 28 noiembrie: Natalia Petrusiova, patinatoare de viteză rusă, campioană olimpică
- 29 noiembrie: Tom Stoppard, dramaturg, scenarist și traducător britanic
- 1 decembrie: Gabriel Moiceanu, ciclist român
- 1 decembrie: Vladimir Muntean, fotbalist și antrenor sovietic
- 2 decembrie: Adrian Pleșca, cântăreț român, solist
- 4 decembrie: Cary-Hiroyuki Tagawa, actor și producător american și rus de origine japoneză
- 5 decembrie: Frank Gehry, arhitect canadian, evreu de origine
- 5 decembrie: Sandro Giacobbe, cântăreț italian
- 5 decembrie: Herbert W. Roesky, chimist german
- 6 decembrie: Vasile Carauș, fotbalist moldovean
- 6 decembrie: Patrick Cooney, politician irlandez, membru al Parlamentului European
- 6 decembrie: Esko Seppänen, politician finlandez, membru al Parlamentului European
- 8 decembrie: Radu Theodoru, scriitor român de literatură cu subiecte istorice, militare
- 10 decembrie: Annemarie Kuhn, politiciană germană, membră al Parlamentului European
- 10 decembrie: John Varley, scriitor american de literatură științifico-fantastică
- 11 decembrie: May Britt, actriță suedeză
- 12 decembrie: Peter Greene, actor american
- 12 decembrie: Stepan Hiha, compozitor, cântăreț și profesor ucrainean
- 14 decembrie: Rob Reiner, actor american, regizor, producător și activist
- 15 decembrie: Françoise Brion, actriță de film și de teatru franceză
- 17 decembrie: Rosa von Praunheim, regizor de film, autor, producător, profesor de regie german
- 18 decembrie: Rodrigo Borja Cevallos, politician ecuadorian, președinte al Republicii Ecuador
- 18 decembrie: Boyan Radev, luptător bulgar, campion olimpic
- 18 decembrie: Fernando da Piedade Dias dos Santos, politician angolez, prim-ministru al statului Angola
- 20 decembrie: Celso Bugallo Aguiar, actor spaniol
- 20 decembrie: Michał Urbaniak, muzician de jazz polonez
- 20 decembrie: Chris Rea, cântăreț, chitarist și cantautor englez
- 22 decembrie: Uwe Kockisch, actor german
- 23 decembrie: Anatoli Bondarciuk, aruncător cu ciocanul ucrainean, campion olimpic
- 25 decembrie: Vera Alentova, actriță rusă
- 25 decembrie: John Neilson Robertson, jucător de fotbal scoțian
- 28 decembrie: Brigitte Bardot, actriță franceză
Remove ads
Premii Nobel

- 6 octombrie: Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină: Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell (ambii din Statele Unite) și Shimon Sakaguchi (Japonia) „pentru descoperirile lor privind toleranța imună periferică”.
- 7 octombrie: Premiul Nobel pentru fizică: John Clarke (Marea Britanie), Michel H. Devoret (Franța) și John M. Martinis (Statele Unite) „pentru descoperiri revoluționare în domeniul mecanicii cuantice aplicate la scară macroscopică”.
- 8 octombrie: Premiul Nobel pentru Chimie: Susumu Kitagawa (Japonia), Richard Robson (Australia) și Omar M. Yaghi „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice (MOF), o descoperire revoluționară în arhitectura moleculară”.
- 9 octombrie: Premiul Nobel pentru literatură: László Krasznahorkai (Ungaria) „pentru opera sa captivantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.
- 10 octombrie: Premiul Nobel pentru Pace: Maria Corina Machado (Venezuela) „pentru eforturile sale curajoase de promovare a democrației și drepturilor omului într-un regim autoritar”.
- 13 octombrie: Premiul Nobel pentru științe economice: Joel Mokyr (Statele Unite), Philippe Aghion (Franța) și Peter Howitt (Canada) „pentru contribuțiile lor la înțelegerea creșterii economice bazate pe inovație”.
Remove ads
Note
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads
