Academia Sârbă de Științe și Arte

Academia Sârbă de Științe și Arte (în sârbă Српска академија наука и уметности, cu alfabetul latin: Srpska akademija nauka i umetnosti, abreviere САНУ/SANU) a fost încă de la început cea mai mare instituție științifică și educațională din Serbia. A fost înființată în 1886 când era cunoscută sub numele Academia Regală Sârbă, până în 1947 când a fost redenumită în Academia Sârbă de Științe. Ulterior, prin legea din 1960, numele a fost schimbat în „Academia Sârbă de Științe și Arte” (SASA pe scurt).

Academia Sârbă de Științe și Arte
Abreviere	САНУ
Înființare	7 noiembrie 1841
Sediu	Belgrad
Locație	Belgrad, Serbia
Coordonate	44°49′04″N 20°27′23″E ({{PAGENAME}})44.817663; 20.456338
site web oficial pagină Facebook cont Instagram
Modifică date / text

Printre membrii Academiei s-au aflat câștigătorul Premiului Nobel Ivo Andrić (Premiul Nobel pentru Literatură), precum și Josif Pančić, Jovan Cvijić, Stojan Novaković, Branislav Petronijević, Mihajlo Pupin, Nikola Tesla, Milutin Milanković, Mihailo Petrović-Alas, Bogdan Gavrilović, Mehmed Meša Selimović, Pavle Ivić, Danilo Kiš, Dragoslav Srejović, Dejan Medaković și mulți alți oameni de știință, savanți și artiști de origine sârbă și străină.

Primul președinte al Academiei (în perioada 1887 – 1888) a fost Josif Pančić, botanist și doctor în medicină.

Prima femeie membră a Academiei Sârbe de Științe și Arte a fost scriitoarea Isidora Sekulić.^[1]

Lista președinților Academiei

Josif Pančić, primul președinte (fl. 1887–1888)

Aleksandar Belić, a ocupat cel mai mult timp funcția de președinte (fl. 1937–1960)

Nume	Perioadă
Josif Pančić	1887–1888
Čedomilj Mijatović	1888–1889
Dimitrije Nešić	1892–1895
Milan Đ. Milićević	1896–1899
Jovan Ristić	1899
Sima Lozanić	1899–1900
Jovan Mišković	1900–1903
Sima Lozanić	1903–1906
Stojan Novaković	1906–1915
Jovan Žujović	1915–1921
Jovan Cvijić	1921–1927
Slobodan Jovanović	1928–1931
Bogdan Gavrilović	1931–1937
Aleksandar Belić	1937–1960
Ilija Đuričić	1960–1965
Velibor Gligorić	1965–1971
Pavle Savić	1971–1981
Dušan Kanazir	1981–1994
Aleksandar Despić	1994–1998
Dejan Medaković	1998–2003
Nikola Hajdin	2003–2015
Vladimir S. Kostić	2015–prezent