Acvilă

gen de păsări From Wikipedia, the free encyclopedia

Acvilă
Remove ads

Acvila este un gen de păsări răpitoare de zi, mari, puternice, cu ciocul drept la bază și încovoiat la vârf, cu pene care acoperă picioarele până la degete, cu gheare puternice și cu aripi lungi și ascuțite. Acvilele se caracterizează în general prin dimensiunea lor mare, construcția robustă, capul și ciocul greu.

Pagina „Acvila” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Acvila (dezambiguizare).
Informații pe scurt Acvilă Fosilă: Miocen mijlociu — prezent, Clasificare științifică ...

Ca toate păsările de pradă, acvila are un cioc mare, puternic și ascuțit pentru a desprinde carnea de pe pradă. Posedă de asemenea tarsuri și gheare puternice. În plus au și o acuitate vizuală foarte bună, care le permite să vadă potențiale prăzi la distanță.

Acvila a fost utilizată de multe popoare și civilizații (cum ar fi mayașii, aztecii și egiptenii) ca simbol național și în special ca simbol imperial, fiind considerată o întruchipare a puterii sau a frumuseții. Amon Ra, cea mai mare zeitate la anticii egipteni (într-o anumită perioadă istorică), era reprezentat ca un om cu cap de acvilă, purtând discul solar în cap. Stema Moldovei este însemnată cu acvila fiindcă simbolizează putere și răbdare.

Remove ads

Taxonomie și sistematică

Genul Aquila a fost introdus de zoologul francez Mathurin Jacques Brisson în 1760, cu acvila de munte (Aquila chrysaetos) ca specie tip.[1][2] Aquila aparține unui grup restrâns de vulturi "tipici" care include genurile Hieraaetus, Lophaetus, Ictinaetus și Clanga. Acest grup apare ca o cladă în cadrul grupului mai mare de vulturi (tribul Aquilini sau subfamilia Aquilinae).[3]

Specii

Genul Aquila conține 11 specii:[4]

Galerie

Vezi și

Note

Legături externe

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads
Remove ads