Alfabetul chirilic român
alfabet folosit înaintea anului 1862 From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Alfabetul chirilic român a fost utilizat pentru scrierea limbii române, din secolele al XIV-lea - al XV-lea până în 1862. Întrucât limba română are sunete pentru care alfabetul chirilic clasic nu are semne, grămăticii (în terminologie modernă lingviștii) s-au văzut nevoiți să adauge semne noi, suplimentare, pentru a le putea reprezenta.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |



întru cinstea ...
spre mărirea lui Dumnezeu zidită sau
sfințit prin IOANN LEAMENI
a Românilor Grecilor Sirbilor de lea
je Greceaskă Onită în Marele Prinți
pat al Ardealului și părțile lui în
preunate Episcop al Făgărașului în
Anul 18... luna lui...”
Grafia chirilică s-a folosit în Evul Mediu românesc pentru scrierea de acte diplomatice, manuscrise, cărți, inscripții, legende sigilare și diverse însemnări. Nu se cunoaște cu exactitate momentul în care alfabetul chirilic a trecut la nordul Dunării, însă cel mai vechi document păstrat sub formă originală și scris cu caractere chirilice datează din 1392.[1] O teorie afirmă ca acest eveniment ar coincide cu extinderea influentei Țaratului Bulgar sau a celui Vlaho-Bulgar la nord de Dunăre.
Conform manuscrisului Țarstvenica, o biografie a țarilor bulgari din 1844, menționată de A.D. Xenopol, introducerea alfabetului chirilic și a slavonei bisericești la nord de Dunăre a început odată cu invadarea teritoriilor românești nord-dunărene de către țarul Asan. Acesta, sfătuit de părintele Teofilact de la Ohrida, ar fi intrat în Valahia pentru a înlătura „eretica” romană (românii pe atunci citind în latină) și a impune alfabetic chirilic și limba slavonă, fiind poruncit ca preoții care vor citi n latină să aibă limba tăiată.
Dimitrie Cantemir (în Descriptio Moldaviae) susține că moldovenii ar fi scris cu litere latine – potrivit tradiției – până la Conciliul de la Florența (1439). Alexandru cel Bun[2], afirmă Cantemir, ar fi poruncit arderea tuturor textelor scrise până atunci cu caractere latine, introducând alfabetul chirilic și slavona, ca reacție la prozelitismul romano-catolic. „Dar când mitropolitul moldovean a trecut, la acest sinod [...] de partea papistașilor , atunci urmașul său, cu numele Theoctist — diacon al lui Marcu din Efes, bulgar de neam, ca să stârpească aluatul papistașilor din biserica moldovenească și să taie celor tineri prilejul de a citi vicleșugurile papistașilor — l-a sfătuit pe Alexandru cel Bun[2] să izgonească din țară nu numai pe oamenii de altă lege, ci și literele latinești și să pună în locul lor pe cele slavonești.”[3]
Trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin s-a realizat treptat, în a doua jumătate a secolului XIX, prin alfabetul de tranziție. Înlocuirea integrală a alfabetului chirilic cu cel latin a fost decretată în 1862 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Astfel, scrierea cu alfabetul chirilic a fost în uz pe teritoriul României timp de peste 400 de ani în Moldova și chiar mai multă vreme în Țara Românească.
Cel mai vechi text nebisericesc cunoscut redactat în limba română și cu alfabetul chirilic, cu datare sigură, este scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung adresată în 1521 lui Johannes Benkner, judele Brașovului. Arhivat în , la Wayback Machine.
Alfabetul chirilic român este diferit de alfabetul chirilic moldovenesc folosit în Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească (RASSM) începând cu anii 1930 și, ulterior, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) și în Transnistria. Acesta din urmă este de fapt o adaptare a alfabetului chirilic rusesc.
Remove ads
Tabelul de corespondență

Ceasul pictat cu cifre chirilice, încremenit pe ora morții lui Iisus. Pictură din interiorul bisericii de lemn din Petrindu, Sălaj, semnată de Dimitrie Ispas de la Gilău, 1835.
Remove ads
Exemplu de text
Scris cu alfabetul chirilic românesc:
Привѣ́ ꙟ̃ зáрє кꙋ́м пє мъ́рй Ꙟʌ вє́дє áзй, ꙟʌ вє́дє мѫ́ни, Кꙋ́м ѣ́ пє кѡáтє- шй ръзимà |
Scris cu alfabetul latin românesc:
Privea în zare cum pe mări Îl vede azi, îl vede mâni, Cum ea pe coate-și răzima |
(Mihai Eminescu, Luceafărul)
Remove ads
Scrieri cu alfabetul chirilic român
- Proclamația de la Islaz (1848)
- Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești sau Gramatica melodică
- Marcă poștală emisă de serviciile poștale ale Principatului Moldovei, în anul 1858, cu valoarea nominală de 27 de parale
- Anastasimatar bisericesc
- Prefața Gramaticii de Ion Heliade Rădulescu
- Carte (1828)
- Gravură în lemn
- C. Negruzzi - Scene istorice, Alexandru Lăpușneanu
- Gazeta de Transilvania, Nr. 1, Anul 1 (1838)
- Eforia spitalelor civile, București 1859, Principatele Unite
- Scrisoarea lui Costache Caragiale adresată ziarului Pruncul Român, 1848
- Sentențe morale (1857)
- Istoria despre marele Alexandru Împărat... (cules din Istoria literaturii române de la origini până în prezent)
Note
Vezi și
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads