Apatit

Apatit este denumirea generică a mineralelor fluorapatit, clorapatit, hidroxilapatit din grupa apatitului piromorfic, diferențiate între ele prin prezența ionilor de fluor (F), clor (Cl) respectiv a grupei hidroxil (OH).

Apatit
Două cristale cu o lungime de 3 respectiv 5 cm
Date generale
Formula chimică	Ca5[(F,Cl,OH)|(PO4)3
Sistem de cristalizare	hexagonal
Culoare	cristal incolor, alb, verde, brun,
Urma	albă
Duritate	5
Masa specifică	3,2 g/cm³
Luciu	gras
Spărtura	sidefie, neregulată
Clivaj	imperfect
Habitus	mic, până la agregate mari, forme aciculare, cu ace cu lungimi diferite, cristale pismatice
Suprafața cristalului	${\displaystyle \{10{\bar {1}}0\},\{0001\},\{10{\bar {1}}1\}}$
Cristale gemene	__
Propriețăți optice
Indice de refrație	no=1,633-1,667 ne=1,630-1,664
Birefrigență	0,002 - 0,004
Deviația optică	___
Unghiul de dispersie	δ=0,003
Alte caracteristici
Reactivitatea chimică	solubil în HNO3
Minerale asemănătoare	beril, diopsid, turmalină
Radioactivitate	uneori cu urme de uraniu
Magnetism	inexistent
Caracterstici deosebite	la încălzire devine fosforescent
Opacitate	transparent, translucid, opac
Modifică text

Descriere

Formula chimică generală a mineralului: Ca₅(PO₄)₃(F,Cl,OH).

Formulele chimice ale mineralelor individuale:

• Ca₅(PO₄)₃F (fluorapatit)
• Ca₅(PO₄)₃Cl (clorapatit)
• Ca₅(PO₄)₃(OH) (hidroxilapatit)

Ca minerale, aparțin de clasa fosfaților, arsenaților și vanadaților, fiind fosfați anhidrici cu anioni străini, ce cristalizează în sistemul hexagonal, cu duritatea 5 (scara Mohs), o densitate de 3,2 și cu un habitus de culori variate (verde, brun, alb).

Istoric

Numele mineralului provine din greaca veche ("άπατᾶν" = ápatan = „înșelător”), ce se poate interpreta după formele variate de culoare, putându-l ușor confunda cu mineralele beril, topaz sau turmalină.

Varietăți

• Fluorapatit - foarte frecvent întâlnit în natură, incolor, sau de culoare albă, galbenă, roză, albastră, violetă, verde, sau brună.
• Clorapatit - foarte puțin răspândit, de culoare albă, sau cu diferite nuanțe de galben.
• Hidroxilapatit - foarte puțin răspândit, de culoare albă, sau cu diferite nuanțe de galben și cenușiu.
• Apatit-Ochi de pisică.
• Spargelstein - verde-gălbui.
• Moroxit - verde-albăstrui, violet, și roșu.

Geneză

Apatitul este întâlnit în roci vulcanice (pegmatite), în roci metamorfice sau în roci sedimentare (calcare), luând naștere din materii organice.

Cel mai des este întâlnit în Brazilia, China, India, Marile Lacuri, Madagascar, Maroc, Mexic, Pakistan, Rusia, Elveția, Sri Lanka și SUA.

Utilizare

• Apatitul (cu conținut de mangan) este folosit ca etalon pentru determinarea durității (după scara Mohs).
• Este minereul cel mai important din care se extrage fosforul, respectiv din care se fabrică îngrășăminte chimice cu fosfați și acidul fosforic.
• În medicină hidroxilapatitul, combinat cu trifosfatul de calciu, este utilizat ca înlocuitor al oaselor scheletului sau ca implanturi cu titan.
• În cromatografie hidroxilapatitul este folosit pentru separarea fragmentelor de proteine.
• În organismele vii hidroxilapatitul este o parte importantă în procesul de formare a scheletului. Osteoblastele (celulele ce sintetizează substanța osoasă) pot să extragă din mineral ionii de fosfor și calciu necesari pentru sinteza osului.
• Interesul pentru apatit ca piatră prețioasă este în creștere (varietatea "Ochi de pisică"); dezavantajul acestuia constă în faptul că devine instabil la căldură, lumină, fiind ușor atacat de acizi.

Vezi și

• Listă de minerale

Legături externe

• Materiale media legate de apatit la Wikimedia Commons