Biotit

Biotitul (Mica cu magneziu și fier, Mica neagră): din anul 1999 este considerat de International Mineralogical Association (IMA) ca un amestec de minerale de annit și phlogopit.

Biotit
Date generale
Formula chimică	K(Mg,Fe2+,Mn2+)3[(OH,F)2|(Al,Fe3+,Ti3+)Si3O10
Sistem de cristalizare	monoclinic, prismatic, ${\displaystyle \ 2/m}$
Culoare	neagră, cenușie verzuie
Urma	albă
Duritate	2 - 3
Masa specifică	2,7 - 3,3 g/cm³
Luciu	sticlos, perlat
Spărtura	în pläci
Clivaj	perfect
Habitus	prisme scurte, plăci
Suprafața cristalului	__
Cristale gemene	__
Propriețăți optice
Indice de refrație	α=1,565-1,625, β=1,605-1,675, γ=1,605-1,675
Birefrigență	Δ=0,04-0,05
Deviația optică	pe două axe negativ
Unghiul de dispersie	2vz ~ ___
Alte caracteristici
Reactivitatea chimică	se topește greu formând o masă negricioasă sticloasă, se dizolvă în H2SO4 concentrat, rămâne numai un schelet de SiO2
Minerale asemănătoare	Phlogopit
Radioactivitate	inexistentă
Magnetism	inexistent
Caracterstici deosebite	din anul 1999 nu mai este considerat mineral de sine stătător
Opacitate	translucid, opac
Modifică text

Descriere

Biotitul cristalizează în sistemul monoclinic, având formula chimică generală: K(Mg,Fe²⁺,Mn²⁺)₃ [(OH,F)₂|(Al,Fe³⁺, Ti³⁺)Si₃O₁₀], reprezentat prin cristale translucide până la opace, cu o strălucire metalică sidefie.

Mineralul a fost descoperit de Jean Baptiste Biot (1774-1862), care recunoaște diferența dintre muscovit (Mica albă) și biotit.

Răspândire

Biotitul se formează în rocile magmatice și metamorfice. Sub acțiunea factorilor externi, alcătuiește forme noi ca: hydrobiotit (vermiculit), katzengold și clorit.

Mineralul a fost găsit în lacul Laacher See (Germania), Besnes (Franța), Ontario (Canada), Evje (Norvegia), Uluguru Mountain (Tanzania).

Utilizare

Nu poate fi folosit ca material de construcție, datorită clivajului accentuat, care permite pătrunderea apei prin fisurile mineralului, ceea ce produce în granitul bogat în biotit apariția unor pete galbene. Biotitul, împreună cu muscovitul (mica albă) este folosit în cosmetică, fiind apreciat luciul sidefiu-perlat.

Vezi și

• Listă de minerale
• Listă de roci

Literatură

• Edition Dörfler: Mineralien Enzyklopädie, Nebel Verlag, ISBN 3-89555-076-0

Legături externe

Materiale media legate de biotit la Wikimedia Commons

• de Mineralienatlas:Biotit
• en Webmineral - Biotite
• en MinDat - Biotite