Galba

Servius Sulpicius Galba (n. 24 decembrie 3 î.Hr., Terracina, Lazio, Regatul Italiei – d. 15 ianuarie 69 d.Hr., Roma, Roma Antică) a fost împărat roman din iunie 68 până la moartea sa. A fost primul împărat al Anului celor patru împărați.

Galba
Date personale
Născut	24 decembrie 3 î.Hr. Terracina, Lazio, Regatul Italiei
Decedat	15 ianuarie 69 d.Hr. (71 de ani) Roma, Roma Antică
Înmormântat	Roma
Cauza decesului	omucidere
Părinți	Gaius Sulpicius Galba[*][[Gaius Sulpicius Galba (Roman consul in 5 BC; father of the Emperor)|​]] Mummia Achaica[*][[Mummia Achaica (mother of a Roman emperor Galba)|​]]
Frați și surori	Gaius Sulpicius Galba[*]​
Căsătorit cu	Aemilia Lepida[*][[Aemilia Lepida (wife of Galba)|​]]
Număr de copii	3 2 biological childi 1 adopted child
Copii	Lucius Calpurnius Piso Frugi Licinianus[*][[Lucius Calpurnius Piso Frugi Licinianus (adoptive son and heir of Roman emperor Galba)|​]]
Religie	Religia în Roma antică
Ocupație	politician militar
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluri	August
Familie nobiliară	Sulpicii Galbae[*][[Sulpicii Galbae (branch of the Roman gens Sulpicia)|​]] Livii Ocellae[*][[Livii Ocellae (branch of the gens Livia)|​]] () dinastia Iulio-Claudiană ()[1]
Împărat roman
Domnie	8 iunie 68 d.Hr. – 15 ianuarie 69 d.Hr.
Predecesor	Nero
Succesor	Otho
Senator roman[*]​
Guvernator[*]​
Consul roman
Modifică date / text

Biografie

Născut la Terracina (Latium) într-o ilustră familie senatorială, Galba devine în anul 60 guvernator al provinciei Hispania Tarraconensis, după o lungă carieră militară. Proclamat împărat de către legiunile sale și recunoscut și de senatul din Roma la 9 iunie 68, sosește în octombrie în capitală. Instaurează un regim de austeritate în domeniul financiar și de severitate în cadrul armatei. Excelent în poziții subordonate și în administrația provincială, Galba nu corespunde însă funcției supreme.

Răscoala legiunilor din Germania îl proclamă împărat la 1 ianuarie 69 pe Aulus Vitellius. Acest lucru îl determină pe Galba să-l adopte pe L. Calpurnius Piso Frugi Licinianus, numindu-l caesar și coregent. Dezamăgit în speranța sa de a fi adoptat, M. Salvius Otho profită de nemulțumirea provocată în rândul pretorienilor de refuzul donativului, instigându-i împotriva împăratului. La 15 ianuarie 69, Galba și Calpurnius Piso sunt uciși în for de către pretorieni răzvrătiți.