Gramatică

Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale. Același termen este folosit și pentru știința care studiază astfel de structuri, ca ramură a unui studiu mai general al limbajului, numit lingvistică. Toate limbile naturale au un ansamblu de structuri gramaticale și lingvistice comune, așa-numitele universalii lingvistice, aspect observat încă din Antichitate, de exemplu de Panini și Aristotel.

Lingvistică

Lingvistică teoretică

Fonetică

Fonologie

Lexic

Gramatică

Morfologie

Sintaxă

Sintaxa propoziției

Sintaxa frazei

Semantică

Semantică lexicală

Pragmatică

Ortografie

Stilistică

Lingvistică aplicată

Sociolingvistică

Lingvistică computațională

Lingvistică cognitivă

Lingvistică istorică

Lingvistică comparativă

Etimologie

Lingviști

În mod tradițional în domeniul gramaticii erau cuprinse doar două subdomenii: morfologia (modificarea formei cuvintelor) și sintaxa (îmbinarea cuvintelor în propoziții și fraze). În prezent, lingviștii consideră ca aparținând tot gramaticii^{[necesită citare]} și următoarele subdomenii, care studiază alte regularități ale limbii: fonetica, fonologia, lexicologia, semantica și pragmatica.

Tipuri de gramatici

Gramatica tradițională are unele lacune care au generat abordări moderne ale gramaticilor formalizate bazate pe construcții logico-matematice^[1] cum ar gramaticile generative și transformaționale formulate de Noam Chomsky. Aceste gramatici moderne au permis elaborarea noțiunii de model de limbaj, încorporată în programul de inteligență artificială ChatGPT.