Jean Grosu

Jean Grosu
Date personale
Născut	31 decembrie 1919^[1] Botoșani, România
Decedat	5 iulie 2007 (87 de ani)^[1]
Cetățenie	România
Ocupație	traducător
Limbi vorbite	limba română limba cehă limba slovacă
Note
Premii	Ordinul „Meritul Cultural”
Modifică date / text

S-a născut la Botoșani, în familia comerciantului de cereale Moise Grosu și al soției acestuia, Henrietta (n. Löbel). A urmat Școala primară (1925–1929) și Liceul „A.T. Laurian” (1929–1934) la Botoșani, apoi a studiat chimia industrială la Școala „T.G. Masaryk” din Zlín (Cehoslovacia) (1935–1939) și a urmat studii de drept (1946–1948), pe care însă nu le-a finalizat.^[2]

A lucrat ca secretar general de redacție la revista Contemporanul (1946–1953), unde a debutat ca publicist, apoi a fost secretar general de redacție la Gazeta literară (1954–1958), redactor de proză la Luceafărul (1963–1965) și Viața Românească (1966–1975).^[2] Cunoștințele de limbile cehă și slovacă i-au permis să ocupe un post în cadrul secției culturale a Ambasadei R. S. Cehoslovace la București (1953–1963).^[3]

A publicat numeroase traduceri din literaturile cehă, slovacă și romandă, contribuind la popularizarea scriitorilor cehoslovaci și elvețieni în România. A tradus operele lui Jaroslav Hašek, Karel Čapek, Milan Kundera, Bohumil Hrabal, Jiří Marek și Václav Havel.^[4] Cea mai celebră traducere este versiunea românească a romanului Peripețiile bravului soldat Švejk al lui Jaroslav Hašek, pe care a realizat-o în 1956 în colaborare cu Păstorel Teodoreanu și care a cunoscut mai multe reeditări.^[3] A tradus numeroase piese de teatru, a dramatizat și adaptat pentru teatru radiofonic operele unor scriitori cehi (Jaroslav Hašek, Jan Otčenášek) și slovaci (Nataša Tanská, Peter Karvaš), a scris prefețele sau postfețele mai multor traduceri (în special ale operelor lui Karel Čapek, Jan Otčenášek și Josef Toman) și a alcătuit două antologii de literatură elvețiană (Proză scurtă elvețiană, 1981; Antologie lirică elvețiană, 1985). De asemenea, a publicat articole despre scriitorii cehoslovaci și elvețieni în revistele Tânărul scriitor, Teatrul, Gazeta literară, Secolul 20, Tribuna, Contemporanul, Magazin, Urzica, Almanahul literar, Viața Românească, Magazin istoric etc.^[3]

A locuit o lungă perioadă într-un apartament de la ultimul etaj al unui bloc interbelic, cu pereți crăpați și tavan spart. În ciuda numeroaselor traduceri pe care le-a publicat, a dus în ultimii ani o existență modestă. În opinia sa, traducătorul este la rândul său un scriitor, care nu echivalează semantic un text, ci-l rescrie și interpretează potrivit propriei sensibilități.^[5]

Cărți

Jan Drda, Baricada mută, nuvelă, Editura de Stat, București, 1949;
Marie Majerová, Sirena, roman, Editura de Stat, București, 1950 (ed. a II-a, 1962);
Jan Drda, Nuvele, E.S.P.L.A., 1951;
Jiří Marek, Vorbește mama, povestiri, Editura Tineretului, București, 1953;
Alena Bernasková, Drum deschis, roman, E.S.P.L.A., București, 1954;
Božena Němcová, Bunicuța, roman, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955 (în colaborare cu Alice Gabrielescu; ed. a II-a, 1961);
T. Svatopluk, Fără patron, roman, Editura Consiliului Central al Sindicatelor, București, 1955;
Jaroslav Hašek, Peripețiile bravului soldat Švejk, roman, E.S.P.L.A., București, 1956 (în colab. cu Al. O. Teodoreanu; alte ed., fără mențiunea acestei colaborări: 1957; 1964; 1971; 1983; 1994; 1997; 2003);
Jan Otčenášek, Copiii noștri, povestiri, Editura Tineretului, București, 1956;
Peter Karvaš, Jumbo, elefantul alb, povestiri, E.S.P.L.A., București, 1959;
Jiří Marek, Țara de sub Ecuator, note de călătorie, E.S.P.L.A., București, 1960;
Jan Otčenášek, Romeo, Julieta și întunericul, roman, Editura Tineretului, București, 1961 (ed. a II-a, revăzută, 1972; ed. a III-a, 1979);
Ladislav Mňačko, Moartea se numește Engelchen, roman, E.L.U., București, 1962 (ed. a II-a, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2007);
Jaroslav Hašek, Abecedarul umorului, povestiri, E.L.U., București, 1963;
Marie Majerová, Balada minerilor, roman, E.L.U., București, 1965;
Karel Čapek, Krakatit, Editura Tineretului, București, 1967 (ed. a II-a, Cartea Românească, București, 1986);
Josef Toman, După noi, potopul, roman, E.L.U., București, 1967 (ed. a II-a, revăzută, 1967; ed. a III-a, 1971);
Peter Karvaš, De ochii noștri frumoși, povestiri, Editura Tineretului, București, 1968;
Karel Čapek, Fabrica de absolut, roman, E.L.U., București, 1969 (ed. a II-a, 1986);
Ladislav Ťažký, Amenmaria, roman, Editura Univers, București, 1970;
Josef Toman, Don Juan, roman, Editura Univers, București, 1970;
Rudo Moric, Povestiri din pădure, Editura Ion Creangă, București, 1971 (ed. a II-a, Editura Ion Creangă, București, 1978);
Jan Burian - Bohumila Muchová, Misterioșii etrusci, Editura Meridiane, București, 1973;
Jaroslav Hašek, Să râdem cu Jaroslav Hašek, antologie, Editura Minerva, București, 1973;
Klára Jarunková, Singură la părinți, roman, Editura Tineretului, București, 1973;
Jiří Marek, Panoptic de vechi întâmplări criminalistice, povestiri, Editura Univers, București, 1973;
Karel Čapek, Echipa întâi, roman, Editura Albatros, București, 1974;
Jarmila Loukotková, Sânge pentru cine?, roman, Editura Univers, București, 1974;
Jan Otčenášek, Pe când în rai ploua, roman, Editura Eminescu, București, 1974 (ed. a II-a, Pe când în paradis ploua, Editura Minerva, București, 1979);
Miloslav Stingl, Aventura marilor căpetenii indiene, Editura Meridiane, București, 1974 (în colaborare);
Jan Kozák, Mariana Radvaková, roman, Editura Eminescu, București, 1976 (în colaborare);
Donát Šajner, Amintirile unui ștreang, Editura Ion Creangă, București, 1976 (în colaborare);
Jiří Marek, Panoptic de oameni păcătoși, povestiri, Editura Univers, București, 1977;
Jiří Marek, Unchiul meu Ulise, roman, Editura Albatros, București, 1978 (ed. a II-a, Ed. Art, București, 2007);
Johanna Spyri, Heidi, fetița munților, Editura Ion Creangă, București, 1978 (ed. a II-a, 1987; ed. a III-a, București, 1992);
Franz Caspar, Fridolin, Editura Ion Creangă, București, 1980 (ed. a II-a, București, 1992);
Josef Toman, Socrate, roman, Editura Univers, București, 1980 (în colaborare; ed. a II-a, Editura Minerva, București, 1987);
Proză scurtă elvețiană, antologie, Editura Minerva, București, 1981;
Jan Šmíd, Bucuriile curate ale vieții mele, roman, Editura Albatros, București, 1981;
Karel Josef Beneš, Viața furată, roman, Editura Eminescu, București, 1982 (ed. a II-a, rev., Editura Victoria, 1992);
Jiří Marek, Panoptic praghez, povestiri, Editura Univers, București, 1983;
Jan Kozák, Vânător în taiga, roman, Editura Albatros, București, 1983 (în colaborare);
Jaroslav Hašek, Supliment vesel duminical, antologie, Editura Univers, București, 1984;
Jakob Streit, Martin și albinele, Editura Ion Creangă, București, 1984 (ed. a II-a, Editura Universal Dalsi, București, 1996);
Antologie lirică elvețiană, Editura Minerva, București, 1985;
Jan Kozák, Adam și Eva, roman, Editura Univers, București, 1985;
Bohumil Hrabal, O minune în fiecare zi, antologie, Editura Univers, București, 1986;
Jiří Marek, Tristan sau reflecții despre iubire, roman, Editura Univers, București, 1987 (ed. a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2005);
Odette Renaud-Vernet, Xannt, povestiri fantastice, Editura Albatros, București, 1987;
Jaroslav Hašek, Povestiri vesele, Editura Cartea Românească, București, 1988;
Jan Kozák, Samurul negru – ursul cafeniu, roman, Editura Albatros, București, 1989;
Nataša Tanská, Scrisori cu postscriptum, teatru, Editura Univers, București, 1989;
Václav Havel, Despre identitatea umană, eseuri, Editura Paideia, București, 1990;
Václav Havel, Ispita : 7 piese, teatru, Editura Cartea Românească, București, 1991;
Roman Ráž, Vânzătorul de umor, roman, Editura Univers, București, 1991 (ed. a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2004);
Milan Kundera, Ridicole iubiri, Editura Univers, București, 1991 (ed. a II-a, rev., Iubiri caraghioase, Editura Humanitas, București, 2002);
Milan Kundera, Gluma, Editura Univers, București, 1992 (ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 2002);
Ana Simon, Memoria stelelor, roman, Editura Eurobit, Timișoara, 1994;
Milan Kundera, Viața e în altă parte, roman, Editura Univers, București, 1995 (ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 2003);
Milan Kundera, Valsul de adio, Editura Univers, București, 1996 (ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 2004);
Avigdor Dagan, Bufonii Curții, Editura Hasefer, București, 1997;
Václav Havel, Viața în adevăr, Editura Univers, București, 1997;
Milan Kundera, Cartea râsului și a uitării, Editura Univers, București, 1998;
Milan Kundera, Insuportabila ușurătate a ființei, Editura Univers, București, 1999 (ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 2005);
Bohumil Hrabal, Minunea noastră cea de toate zilele, Editura Univers, București, 2000 (ed. a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2004);
Bohumil Hrabal, L-am servit pe regele Angliei, Editura Univers, București, 2000 (ed. a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2004; ed. a III-a, București, 2012);
Václav Havel, Opera calicilor, teatru, Editura Univers, București, 2000;
Milan Kundera, Nemurirea, Editura Humanitas, București, 2002;
Jaroslav Hašek, Efectul muzicii asupra animalelor, Editura Paralela 45, Pitești, 2004;
Dominik Tatarka, Jilțuri de nuiele, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2005;
Bohumil Hrabal, Amăgitorii, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2006;
Bohumil Hrabal, Perlă dosită, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2006;
Bohumil Hrabal, Cuvioasa întristare, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2007;
Bohumil Hrabal, Serbările ghioceilor, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2007 (în colaborare);
Roman Ráž, Flagrant delict, Editura Paralela 45, Pitești, 2007;
Jaroslav Seifert, Toate frumusețile lumii, Editura Art, București, 2007 (ed. a II-a, 2012);
Jaroslav Hašek, Serata abstinenților sau distracție americană, Editura Ar, București, 2008.

Piese de teatru

Peter Karvaš, Diplomații, teatru, București, 1959;
Peter Karvaš, Liturghia de la miezul nopții, teatru, București, 1960 (reeditări în 1961 și 1963);
Ludvík Aškenazy, Oaspetele, teatru, București, 1961;
Bohuslav Březovský, Vârsta primejdioasă, teatru, București, 1961;
B. Blazek, Prea mult pentru o seară, teatru, București, 1962;
Peter Karvaš, Antigona și ceilalți, teatru, București, 1962;
Pavel Kohout, A treia soră, teatru, București, 1963;
Jan Drda, Dracul uitat, 1963–1965;
Václav Havel, Garden Party, teatru, București, 1965;
Peter Karvaš, Peruca cea mare, teatru, 1965;
Ladislav Smoček, Labirintul, București, 1967;
Ivan Klíma, Castelul, Secolul 20, București, 1969;
Alena Vostrá, Cine sapă groapa altuia, București, 1969;
Peter Karvaš, Șapte martori, teatru, București, 1970 (reeditări în 1980 și 1982);
Osvald Zahradník, Solo pentru un orologiu, 1974;
Nataša Tanská, Lecția de engleză, 1975–1995;
Jiří Voskovec – Jan Werich, Nord contra Sud, București, 1976;
Ján Solovič, Aventura păguboșilor, teatru, București, 1979;
Josef Toman, Apa vie, 1982;
Mousse Boulanger, Crinul, 1983;
Nataša Tanská, Duelul, București, 1984;
Nataša Tanská, Scrisoarea, teatru, București, 1984;
Jan Otčenášek, Romeo, Julieta la sfârșit de noiembrie, 1984;
Nataša Tanská, Între cinci și șapte, 1984–1985;
Miroslav Horníček, Șah la bărbați, 1985 (17 mai 1992 – premieră la Botoșani);
Miroslava Tomanová, Dispariția Titanicului, 1986;
A. P. Allini, Frumoasele joi ale Emiliei, 1988;
Nataša Tanská, Congresul, 1989;
Václav Havel, Audiență – Vernisajul – Protestul, 1990;
Václav Havel, Ispita, teatru, București, 1991;
Václav Havel, Havel Story, 1991;
Václav Havel, Largo desolato, 1991;
Peter Karvaš, Un regat pentru un asasin, 1991;
A. P. Allini, Coleopterul, 1991;
Marie Majerová, O fetiță numită Robinson, 1993;
Václav Havel, Caruselul, 1997;
Václav Havel, Ispita, 2002.

Biografie

Distincții

Traduceri

Cărți

Piese de teatru

Note

Bibliografie

Wikiwand - on