Județul Caraș (interbelic)

Județul Caraș a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Banat. Reședința județului era orașul Oravița. Județul a luat ființă în anul 1926, ca urmare a divizării fostului județ Caraș-Severin.

Județul Caraș
stemă amplasare
Provincie:	Banat
Reședința:	Oravița
Populație:  •Total 1930:	Locul 200.929 loc.
Suprafață:  •Total:	Locul 4.693 km²
Perioadă de existență:	'
Subdiviziuni:	(inițial) cinci plăși (ulterior) șase plăși
Modifică text

Întindere

Clădirea Prefecturii județului Caraș din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită în anul 1933 și situată pe Str. 1 Decembrie 1918 nr. 60, îndeplinește în prezent rolul de sediu al Primăriei orașului Oravița.

Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în sudul regiunii Banat. Județul cuprindea mare parte din teritoriul actualului județ Caraș-Severin (cu excepția părții estice). Se învecina la sud-vest și sud cu Iugoslavia, la est și nord-est cu județul Severin, iar la nord-vest cu județul Timiș-Torontal. Județul Caraș a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în cinci plăși:^[1]

1. Plasa Bocșa Montană,
2. Plasa Bozovici,
3. Plasa Moldova Nouă,
4. Plasa Oravița și
5. Plasa Reșița.

Ulterior a fost înființată a șasea plasă:

1. Plasa Sasca Montană.

Pe teritoriul județului se aflau două comune urbane (orașe): Oravița (reședința județului) și Reșița (cel mai mare oraș al județului).

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 200.929 locuitori, dintre care 69,5% români, 12,8% germani, 4,9% sârbi și croați, 3,6% cehi și slovaci, 2,8% țigani, 2,5% maghiari ș.a.^[2] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 70,3% ortodocși, 21,5% romano-catolici, 5,1% greco-catolici, 1,5% baptiști ș.a.^[3]

Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului era de 29.453 locuitori, dintre care 43,4% germani, 42,2% români, 8,8% maghiari, 1,6% cehi și slovaci, 1,4% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 50,5% romano-catolici, 39,7% ortodocși, 3,7% greco-catolici, 2,1% reformați, 1,7% mozaici, 1,6% luterani ș.a.

Materiale documentare

• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după religie
• 
  Populația județului în anul 1930, după religie