Limbi quechua

Quechua, în limba quechua, Qhichwa simi, sau Runa Simi, este o limbă nativ americană a Americii de Sud. A fost vorbită de-a lungul munților Anzii Cordilieri cu mult înainte de constituirea Imperiului Inca, care a folosit-o ca limbă oficială. Quechua este larg folosită astăzi în diferite regiuni ale Anzilor și a Altiplano, prezentând diferite varietăți, care sunt cunoscute sub numele colectiv de dialecte quechua, fiind astăzi vorbită de peste 14 milioane de oameni (dintre care cel puțin 10 milioane sunt vorbitori nativi) din America de Sud, incluzând Peru, sud-vestul și centrul Boliviei, sudul Columbiei și al Ecuador-ului, nord-vestul Argentinei și nordul Chile. Este cea mai răspândită limbă vorbită de locuitorii nativi ai celor două Americi.

Acest articol se referă la limba vorbită în America de Sud. Pentru alte utilizări, vedeți Quechua (dezambiguizare).

Quechua Qhichwa Simi / Runa Shimi / Runa Simi
Vorbită în	Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador și Peru
Regiuni	Anzii Cordilieri
Număr de vorbitori	circa 14 milioane, dintre care 10.5 milioane vorbitori nativi (locul 65)
Sistem de scriere	alfabetul latin
Clasificare
Quechuan Quechua
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în	Peru și Bolivia
Organ de reglementare	Academia Mayor de la Lengua Quechua
ISO 639-1	qu
ISO 639-2	que
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	que[1]
SIL	q
Răspândire în lume
Puteți vizita Wikipedia în Quechua .
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Deși a fost tratată la modul general ca o singură limbă, cei mai mulți dintre lingviști consideră că ceea ce se numește quechua este o familie de limbi de tip quechua, având aproximativ 46 de dialecte, care pot fi grupate în cel puțin șapte limbi.^{[2] [3] [4]}

Quechua este o limbă regulată aglutinantă, spre deosebire de limbile de fuziune. Ordinea normală într-o propoziție este SOV (subiect - obiect - verb). Numărul mare de sufixe schimbă semnificația cuvintelor, conferindu-le nuanțe subtile de sens. Printre cele mai notabile aspecte gramaticale se numără conjugarea bipersonală (verbele trebuie să fie conjugate simultan în relație cu subiectul și obiectul), evidențialitatea (indicarea sursei și a gradului de cunoaștere al afirmațiilor), particule indicând topicul, precum și sufixe indicând cine este beneficiarul unei acțiuni, respectiv atitudinea vorbitorului față de acțiune.

Istorie

Distribuție geografică

Astăzi există patru grupuri mari:

• Quechua I sau Waywash, cea mai întâlnită ramură a quechuei,^[5]

• Quechua II sau Wanp'una (Călător) este împărțită pe trei ramuri.

Număr de vorbitori

• Argentina: 100.000
• Bolivia: 2.100.000 (2001)
• Brazilia: necunoscut
• Columbia: 9.000 (etnolog)
• Ecuador: între 500.000 și 1.000.000
• Peru: 3.200.000 (1993)

Vocabular

Fonologie

Descrierea de mai jos se aplică dialectului Cuzco ; există diferențe mari pentru alte varietăți de quechua.

Vocale

Quechua folosește doar trei vocale: /a/ /i/ și /u/, asemănător cu limba aymara. Vorbitorii monolingvi pronunță aceste vocale [æ] [ɪ] și respectiv [ʊ], deși vocalele spaniole /a/ /i/ și /u/ pot fi folosite. Când vocalele apar lângă consoanele uvulare /q/, /qʼ/ și /qʰ/, sunt pronunțate [ɑ], [ɛ] și [ɔ].

Consoane

	labială	alveolară	postalveolară	palatală	velară	uvulară	glotală
oclusivă / africată	[p]	[t]	[tʃ]		[k]	[q]
oclusivă sau africată aspirată	[pʰ]	[tʰ]	[tʃʰ]		[kʰ]	[qʰ]
ejective	[p’]	[t’]	[tʃ’]		[k’]	[q’]
fricative		[s]					[h]
nazală	[m]	[n]		[ɲ]
laterală		[l]		[ʎ]
bătută		[ɾ]
sonantă				[j]	[w]

Niciuna dintre oclusive și fricative nu sunt sonore; sonorizarea nu este fonemică în vocabularul nativ quechua al varietății moderne Cuzco.

Aproximativ 30% din vocabularul prezent în quechua modernă este preluat din limba spaniolă și este posibil ca unele sunete spaniole (cum ar fi f, b, d, g) să fi devenit fonemice, chiar și pentru vorbitorii monolingvi de quechua.

Sistemul de scriere

Gramatică

Pronumele personale

		Number
		Singular	Plural
Persoană	Întâi	Ñuqa	Ñuqanchik (inclusiv) Ñuqayku (exclusiv)
	A doua	Qam	Qamkuna
	A treia	Pay	Paykuna

În quechua, există șapte pronume personale, șase dintre ele sunt cele comune multor limbi, eu, tu, el / ea, respectiv noi, voi și ei /ele, dar persoana întâi plural (noi) este nuanțată, existând două forme, cea care semnifică "noi cu tine/voi", numită inclusivă, respectiv cea care semnifică "noi fără tine / voi", numită exclusivă. Quechua adaugă, de asemenea, sufixul -kuna la persoanele a doua și a treia singular, qam și pay pentru a crea formele de plural qam-kuna și pay-kuna.

Adjective

Adjectivele în Quechua sunt întotdeauna plasate înaintea substantivelor. Ele sunt defective de gen și număr.

Numerale

• Numerale cardinale. ch'usaq (0), huk (1), iskay (2), kimsa (3), tawa (4), pichqa (5), suqta (6), qanchis (7), pusaq (8), isqun (9), chunka (10), chunka hukniyuq (11), chunka iskayniyuq (12), iskay chunka (20), pachak (100), waranqa (1,000), hunu (1,000,000), lluna (1,000,000,000,000).

Substantive

Adverbe

Verbe

Particule gramaticale

Evidențiațialitate

În cultura populară

Vezi și

• Limba aimara
• Anzi