Limbi romanice

Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară. Fac parte din subfamilia italică a limbilor indo-europene. Au mai mult de 700 de milioane de vorbitori nativi răspândiți în întreaga lume, mai ales în Europa, America de Sud și Africa.

Limbi romanice
Clasificare
limbi indo-europene limbi italice limbi romanice
Statut oficial și codificare
ISO 639-2	roa[1]
Răspândire în lume
Limbile romanice
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Limbile romanice își au rădăcinile în așa-numită latină vulgară, sociolectul popular al limbii latine vorbit de legionari, colonizatori și comercianți ai Imperiului roman, deosebit de limba clasică folosită de clasele superioare ale societății. Între anii 350 î.Hr și 150 d.Hr., expansiunea imperiului a dus la aceea că latina a devenit limba dominantă a Europei de Vest și de Sud continentale, influențând de asemenea dialectele folosite în Marea Britanie, Africa de Nord și partea de nord a Balcanilor.

În timpul căderii Imperiului și după împărțirea lui în secolul al V-lea, dialectele latine au început să se diferențieze ducând la apariția limbilor noi. Imperii de peste mări create de Portugalia, Spania și Franța au dus la răspândirea limbilor romanice în lume. Acum, peste 70% din vorbitorii limbilor neolatine trăiesc în afara Europei.

În ciuda influențelor din limbile germanice și cele preromane, iar în cazul limbii române din cele slave – fonologia, morfologia, lexica și sintaxa tuturor limbilor romanice au evoluat în cea mai mare parte din latina vulgară. Toate au pierdut sistemul de declinare al limbii latine (totuși româna și-a dezvoltat unul prin punerea pronumelor demonstrative latine la sfârșitul cuvintelor) și prin urmare folosesc mai multe prepoziții.

Evoluția limbilor romanice comparativ cu latina

Un studiu din 1949 al lingvistului Mario Pei care analizează gradul în care șapte limbi romanice s-au separat de latina vulgară în ceea ce privește vocalizarea accentului, a dat următoarele măsurători ale divergenței (cu procente mai mari indicând o divergență mai mare față de vocalele accentuate ale Latină vulgară):

• Limbs sardă logudoreză: 8%;
• Limba italiană: 12%;
• Limba spaniolă: 20%;
• Limba română: 23,5%;
• Limba occitană (provensală): 25%;
• Limba portugheză: 31%;
• Limba franceză: 44%.

Studiul a subliniat, totuși, că acesta a reprezentat doar „o demonstrație foarte elementară, incompletă și provizorie” a modului în care metodele statistice ar putea măsura schimbările lingvistice, au atribuit valori punctuale „foarte arbitrare” diferitelor tipuri de schimbări și nu au comparat limbile din eșantion cu privire la nicio caracteristică sau formă de divergență, altele decât vocalele accentuate, printre alte avertismente.^[2]

Teritoriul pe care se vorbesc astăzi limbi romanice nu coincide cu cel al Imperiului Roman. Au fost pierdute pentru romanitate mai multe zone (Panonia, Dalmația, Thracia, Grecia, Moesiile (parțial întrucât există minoritatea română/vlahă sau aromână) Britania, Germania, Africa de nord). Acestea poartă numele de Romania Submersa („scufundată“) și mai păstrează uneori forme ale romanității în toponimie și vocabular.

Grade de inteligibilitate reciprocă între limbile romanice

• ^[3]

%	franceză	catalană	italiană	portugheză	retoromană	română	spaniolă	sardă
franceză		85	89	75	78	75	75	80
catalană	85		87	85	76	73	85	76
italiană	89	87		80	78	77	82	85
portugheză	75	85	80		74	72	89	76
retoromană	78	76	78	74		72	74	75
română	75	73	77	72	72		71	75
spaniolă	75	85	82	89	74	71		76
sardă	80	76	85	76	75	75	76

Exemple

Similaritățile lexicale și gramaticale ale limbilor romanice, precum și latina și fiecare dintre ele, pot fi puse în evidență cu ajutorul exemplelor următoare:

Limbi romanice

Limba	Exemplu
latină	(Illa) claudit semper fenestram antequam cenat.
latină vulgară	(Ea) claudit semper illa fenestra antequam de cenare.
aragoneză	Ella tranca siempre la finestra antes de cenar.
aromână	Ea încl’idi totâna firida nãinti di ținã.
asturiană	Ella pieslla siempre la ventana/feniestra primero de cenar.
baresiană	(Jèdde) akjude sèmbe la fenèstre prime de mangè.
bergamă (lombardă de est)	(Lé) la sèra sèmper sö la finèstra prima de senà.
boloneză	(Lî) la sèra sänper la fnèstra prémma ed dsnèr.
burboneză	Alle farme terjou la croisée devant de souper.
Bourguignon-morvandiau	Ale clôt teujors lai fenétre aivant de dîgnai.
calabreză	Idda sempi chiudi a finestra ant'a cina.
catalană	(Ella) tanca sempre la finestra abans de sopar.
corsicană septentrională	(Ella) chjode sempre u purtellu nanzu di cenà.
corsicană meridională	(Edda/Idda) sarra sempri u purteddu nanzu di cinà
dalmată	(Jala) inseruo siampro la finiastra prein de cenur.
emiliană	(Lē) la sèra sèmpar sù la fnèstra prima ad snàr.
extremeño	Ella afecha siempri la ventana endantis e recenal.
franceză	Elle ferme toujours la fenêtre avant de dîner/souper.
franc-comtois	Lèe çhioûe toûedge lai f'nétre d'vaïnt loù dénaie.
francoprovensală	(Ye) hlou totin a fenetre deant que de cena.
friulană	Jê e siare simpri la feneste prime di cenâ.
gallo	Ol farme terjous la crouésée avant qe de dîner.
galiciană	(Ela) pecha sempre a xanela/fiestra antes de cear.
Gallurez	Idda chjudi sempri lu balconi prima di cinà.
guadeloupeană	I toujou ka fenmé finèt-la avan i manjé.
guianeză	Li ka toujou franmen finèt avan li manjé
haitiană	Li toujou fèmen fenèt la avan li manje.
istriotă	Gila insiera senpro lo balcon preîma da senà.
italiană	(Lei) chiude sempre la finestra prima di cenare.
iudeo-spaniolă	Eya serra syempre la ventana antes de senar.
leoneză	Eilla pecha siempres la ventana primeiru de cenare.
liguriană	(Le) a saera sempre u barcun primma de cenà.
Martiniquais	I toujou fèmen fénet-la avan i manjé.
Magua	(Elle) à fàrm toujour là fnèt àvan k'à manj.
Marchois (Basse-Marche)	Ale fèrme totjorn la fenétre avant de sopar.
maurițiană	Li touzour ferm la fenet avan li manze.
milaneză (lombardă de vest)	Lee la sara semper su la fenestra innanz de disnà.
mirandeză	Eilha cerra siempre la bentana/jinela atrás de jantar.
mozarabă	(Eya) cierrad siembri al bentana primairo de chenar.
napoletană	Chella chiude sempe 'a fenesta primma 'e mangià.
Neresinàz	(Onà) ∫atvorì vàvek punièstrá prìa od vicèrat.
Nones	Ela la sera semper la fenestra inant zenar.
normandă	Ol froume tréjouos la crouésie dévaunt qùé dînaer.
occitană	Barra totjorn la fenèstra (la croseia) abans de sopar.
picardă	Ale frunme tojours l’creusèe édvint éd souper.
piemonteză	Chila a sara sèmper la fnestra dnans ëd fé sin-a.
portugheză	(Ela) fecha sempre a janela antes de jantar.
Réunionnais	Li ferme touzour la fenèt avan manzé./Elle i ferme toujour la fenèt avan d'mangé.
romagnol	(Lia) la ciud sëmpra la fnèstra prëma ad magnè.
romanșă	Ella clauda/serra adina la fanestra avant ch'ella tschainia.
romanesco	(Quella) chiude sempre 'a finestra prima de magnà.
română	(Ea) închide întotdeauna fereastra înainte de a cina.
salentină	Edda chiuti sempri la fineštra mprima cu cena.
sardă meridională	Issa serrat sempri sa bentana in antis de cenai.
sardă septentrională	Issa serrat semper sa bentana in antis de chenare.
spaniolă	(Ella) siempre cierra la ventana antes de cenar.
Sarvarien	Eia siampri ciarra la finiastra antis di cenari.
sassareză	Edda sarra sempri lu balchoni primma di zinà.
savoiardă	Lyé clyeu adé la fenétra dvan que gôtâ.
siciliană	Idda chiudi/ferma sempri 'a finestra avanti ca pistìa.
Solandro	La sèra sempro/sèmper la fenèstra prima/danànt da cenàr.
toscană	Ella la hiude sèmpre la finèstra pria ddi scenà.
Tourangeau	Ale farme terjors la fnête/crouèsèye davant d'soper.
Trentin	Èla la sera sèmpre la finèstra prima de zenàr.
umbriană[4]	Essa chjude sempre la finestra prima de cena'.
vegliotă	(Jala) siara siampre la puniastra praima de ćenur.
venețiană	Eła ła sara senpre la fanestra vanti de disnàr.
valonă	Ele sere todi li finiesse divant di soper.

Tabela de comparație între limbile romanice

Latină	Sardă	Siciliana	Italiană	Spaniolă	Portugheză	Catalană	Franceză	Română	Lombardă	Retoromană
acquam	àbba	acqua	acqua	agua	agua	aigua	eau	apă	acqua	aua
clave	cràe	chiavi / ciavi	chiave	llave	chave	clau	clef / clé	cheie	ciav	clav
noctem	nòte	notti	notte	noche	noite	nit	nuit	noapte	nott	notg
tempus	tempu	tempu	tempo	tiempo	tempo	temp	temps	timp	temp	temp
familia	família	famigghja	famiglia	familia	familia	família	famille	familie	familia	familia
caballum	cabadhu	cavaddu	cavallo	caballo	cavalo	cavall	cheval	cal	cavâl	cheval
dicere	dicere	diceri	dire	decir	dizer	dir	dire	zice	dì	dir
ego	égo	eu/ju	io	yo	eu	jo	je	eu	mi/me	jau
filium	filiu	figghju	figlio	hijo	filho	fill	fils	fiu	fioeu	figl
facere	facere	faciri	fare	hacer	fazer	fer	faire	face	fà	far
lingua	límba	lingua	lingua	lengua	língua	llengua	langue	limbă	lengua	lingua
terram	tèrra	terra	terra	tierra	terra	terra	terre	țară	terra	terra
pluviam	próida	chiuvuta	pioggia	lluvia	chuva	pluja	pluie	ploaie	pieuva	plievgia
ārbore	àrbore	arburu	albero	árbol	árvore	arbre	arbre	arbore / copac	alber	arbre
hōmo	ómu	omu	uomo	hombre	homem	home	homme	om	ómm	um
cælum	chélu	celu	cielo	cielo	céu	cel	ciel	cer	cel	chiel
fenestram	fenestra	fineštra	finestra	ventana	janela	finestra	fenêtre	fereastră	finestra	fanestra
manum	mànu	manu	mano	mano	mão	mà	main	mână	man	maun
nōvum	nóvu	novu	nuovo	nuevo	novo	nou	neuf	nou	noeuv	nov

Clasificare

Limbile romanice de est, de vest și sudice

SIL International a alcătuit pentru limbile romanice clasificarea de mai jos.

Limbile romanice de est

• Româna (în sensul larg al termenului) cu patru dialecte principale:^[5]
  • dacoromână
  • aromână
  • istroromână
  • meglenoromână
• Dalmata †
• dialectele centrale și sudice ale limbii italiene (vezi și articolul Linia La Spezia-Rimini)

Limbile romanice italo-vestice

Ramura italică a limbilor indo-europene

• Limbi italo-dalmate:
  • Dalmată †
  • Istriotă
  • Italiană
  • Iudeo-italiană
  • Napoletano-calabreză
  • Siciliană
  • Corsicană
  • Venețiană
• Limbi romanice vestice:
  • Limbi galo-iberiene:
    • Limbi galoromanice:
      • Limbi galoitaliene:
        • Emiliano-romagnolo
        • Liguriană
        • Lombardă
        • Piemonteză
      • Limbi galorețiene:
        • Limbi oïl:
          • Grupul limbii franceze:
            • Franceza
            • Franceza acadiană
            • Picardă
            • Valonă
            • Iudeo-franceză
            • Normandă
          • Grupul sudestic:
            • Franco-provensală
        • Limbi romanice retice (sau rețiane):
          • Retoromană sau romanșă
          • Ladină
          • Friulană
      • Limbi occitano-romanice
        • Occitană
        • Catalană
    • Limbi ibero-romanice:
      • Limbi iberice de vest:
        • Limbi asturo-leoneze:
          • Asturiană
          • Leoneză
          • Mirandeză
          • Extremeño
        • Limbi castiliene:
          • Ladină
          • Spaniolă
          • Spaniolă de junglă
        • Limbi portughezo-galiciene:
          • Fală
          • Galiciană
          • Portugheză
        • Limbi pirinean-mozarabice:
          • Aragoneză
          • Mozarabică †

Limbi romanice sudice

• Limba sardă
  • Sasareză
  • Galureză
  • Logudoreză
  • Campidaneză

Limbi creole

Următoarele limbi creole s-au format având la bază limbi romanice. Se indică locul unde se vorbesc aceste limbi.

• Bazate pe franceză:
  • Santa Lucia
  • Amapá (Brazilia)
  • Tayo (Noua Caledonie)
  • Seselwa (Seychelles)
  • Guadeloupe
  • Guyana Franceză
  • Creola haitiană
  • Karipúna (Brazilia)
  • Louisiana (SUA)
  • Mauritius
  • Réunion
  • San Miguel (Panama)

• Bazate pe iberice:
  • Papiamentu (Antilele Olandeze)

• Bazate pe portugheză:
  • Angolar (São Tomé e Príncipe)
  • Cafundo (Brazilia)
  • Sãotomense (São Tomé e Príncipe)
  • Fa D'ambu (Guineea Ecuatorială)
  • Sri Lanka
  • Insulele Capului Verde
  • Malacca (Malaysia peninsulară)
  • Macao (China)
  • Crioulo (Guineea-Bissau)
  • Principense (São Tomé e Príncipe)
  • Ternateño (Indonezia (Maluku))
  • Timorul de Est
  • Korlai (India)

• Bazate pe spaniolă:
  • Chavacano (Filipine)
  • Palenquero (Columbia)