Vidră
subfamilie de mamifere From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Vidrele (Lutrinaee) sunt mamiferele semiacvatice din familia jderilor (Mustelidae) care alcătuiesc subfamilia Lutrinae. Cuprinde în total șapte genuri taxonomice cu 13 specii de animale.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Remove ads
Morfologie
Toate speciile de vidră au corpul lung și șerpuitor, picioarele scurte, cu membrană interdigitală, coada lungă musculoasă și capul mic cu botul scurt. Lungimea vidrelor variază în jurul a 1 m, cântărind între 22 și 45 kg. Reprezentanții cei mai mari ai grupei sunt vidra de mare și vidra uriașă. Ca și celelalte mustelide, vidrele prezintă un dimorfism sexual, masculii fiind mai mari ca femelele. Animalele au o blană lucioasă cu părul scurt și des (peste 1000 de fire/mm²) de culoare cenușie-brună cu un guler de culoare mai deschisă pe gât sau abdomen. Blana are un rol important de protecție fiind acoperit de un strat de aer termoizolant în apă. Vidrele pot să rămână sub apă timp de 8 minute, blocându-și în acest timp orificiile nărilor și urechilor.
Remove ads
Răspândire și mod de viață
Vidrele sunt animale cosmopolite, găsite pe toate continentele cu excepția Australiei și Antarctidei. Ele viețuiesc pe litoraluri stâncoase marine, pe lângă apele curgătoare și stătătoare, fiind înotătoare excelente. Ele ating pe uscat o viteză de 29 km/h. Vizuinile unor vidre sunt uneori dotate cu mai multe încăperi săpate la cel mult 500 m de malul apelor. Animalele își marchează teritoriul cu ajutorul glandelor anale, masculii având un teritoriu mult mai mare decât femelele.
Vidrele sunt animale de obicei active ziua, dar unele dintre ele practică un mod de viață nocturn. Își fac rost de hrană din apă. Vidrele se hrănesc cu pește, broaște, crustacei și alte nevertebrate acvatice, cantitatea de hrană zilnică a unei vidre variind între 15 și 25% din greutatea corporală a animalului. Cantitatea necesară de hrană este influențată de anotimp. Cele mai multe vidre vânează între 3 și 5 ore pe zi. Masculii trăiesc solitari, căutându-și pereche numai în perioada împerecherii, iar femelele se ocupă de creșterea puilor.
Remove ads
Specii
|
Specii extante
Există 13 specii extante de vidră:[3][4][5]
Specii extincte
Subfamilia Lutrinae
- Genul Lutra
- Genul Lutrogale
- Genul Enhydra
- †Enhydra reevei[9]
- Genul †Algarolutra(en)[traduceți] – Corsica și Sardinia, Pleistocen[8]
- Genul †Cyrnaonyx(en)[traduceți] – Europa, Pleistocen[10]
- Genul †Enhydriodon(en)[traduceți] – Etiopia, Miocenul târziu până la Pliocen[11]
- Genul †Enhydritherium(en)[traduceți] – America de Nord, Miocenul târziu până la Pliocenul timpuriu[12]
- Genul †Limnonyx – Germania, Miocenul târziu[13]
- Genul †Megalenhydris(en)[traduceți] – Sardinia, Pleistocen[14]
- Genul †Paludolutra – Italia, Miocenul târziu[15]
- Genul †Sardolutra(en)[traduceți] – Sardinia, Pleistocen[8]
- Genul †Siamogale(en)[traduceți] – Asia de Est, Miocenul târziu până la Pliocenul timpuriu[15]
- Genul †Sivaonyx – Asia și Africa, Miocenul târziu până la Pliocenul timpuriu[16]
- Genul †Teruelictis(en)[traduceți] – Spania, Miocenul târziu[17]
- Genul †Torolutra – Africa, Pliocen[16]
- Genul †Tyrrhenolutra – Italia, Miocenul târziu[15]
- Genul †Vishnuonyx – Europa, Asia și Africa, Miocenul târziu până la Pliocenul timpuriu[16]
Remove ads
Note
Legături externe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads