Petru Hadârcă

Petru Hadârcă (n. 8 mai 1963, Sîngerei, RSS Moldovenească, URSS) este un actor și regizor din Republica Moldova. În 1985 a absolvit Institutul de Teatru „B. V. Șciukin” de pe lângă Teatrul academic „Evghenii Vahtangov” din Moscova. A fost actor la teatrele „Luceafărul” (1985-1991) și „Mihai Eminescu” (1991-1994) din Chișinău, precum și la Teatrul „Ion Creangă” din București (1994-1996). În perioada 1995-1997 a fost angajat prin colaborare la Teatrul „Nottara” din București. Timp de mai mulți ani a fost director artistic al Studioului de creație „Apropont” din Chișinău (1997-2001), al Teatrului muzical „Ginta Latină” (2001-2003), precum și al Teatrului Național „Mihai Eminescu” (2003-2004). A jucat în roluri principale în peste 50 de spectacole de teatru, filme televizate și artistice.^[2] A fost regizor și autor de emisiuni la postul de radio „Vocea Basarabiei” (2007-2009),^[3] iar în 2009-2010 - consilier parlamentar la Camera Deputaților, Parlamentul României.^[4][5]

Petru Hadârcă
Petru Hadârcă în anii '90
Date personale
Născut	8 mai 1963 (62 de ani) Sîngerei, RSS Moldovenească
Cetățenie	Republica Moldova
Etnie	Român
Ocupație	Regizor, actor
Limbi vorbite	limba română[1]
Activitate
Alma mater	Institutul Teatral „B. V. Șciukin” de pe lângă Teatrul academic „E. Vahtangov” din Moscova
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Petru Hadârcă în 2013, la o prezentare de carte la Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu

I-au fost conferite titlul onorific „Maestru în artă” în decembrie 2012^[6][7] și Ordinul Republicii în septembrie 2024.^[8]

Din 2013, este Director general al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Activitate

După ce a fost demis în 2004 de autoritățile comuniste din funcția de director artistic al Naționalului din Chișinău, s-a dedicat activității de cercetare și colectare a documentelor ce confirmă faptul că primul teatru de repertoriu de limbă română din capitala basarabeană, ca instituție de cultură, susținută din bani publici, a fost fondat în 1921 de Guvernul României.

În 2014, susținut de Ion Caramitru, managerul Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București, a inițiat turneele teatrale bilaterale „Teatrul românesc București-Chișinău”. A coordonat publicarea volumelor de documente despre istoria Teatrului Național „Mihai Eminescu” și referitoare la personalitățile sale marcante: „O cronică a Teatrului Național din Chișinău. 1918-1930” (2016); „Eugeniu Ureche. Teatrul nu se termină niciodată” (2018);  „Teatrul care ne unește: Reuniunea Teatrelor Naționale Românești” (2019); „100 de spectacole în 100 de ani pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” de la Chișinău” (2022).