Podișul Sucevei

Podișul Sucevei este o subregiune de podiș a Podișului Moldovei, numită astfel după râul principal care îl drenează (râul Suceava) și după cel mai important centru urban din regiune: municipiul Suceava.^[1]

Podișul Sucevei
Localizare	România: Nord-estul Moldovei Occidentale Ucraina: Bucovina de Nord
Limite	• Nord-Vest: Podișul Pocuției (Bazinul Prutului Superior) • Nord-Est: Podișul Moldovei de Nord (Podișul Hotinului) & Câmpia Moldovei • Sud-Est: Podișul Bârladului (Podișul Central Moldovenesc) • Sud-Vest: Carpații Orientali (Obcinele Bucovinei) & Subcarpații Moldovei
Suprafață	• România: 9.000 km2 • Ucraina: ?
Vârsta	Sarmațian
Roci	Argile, marne, nisipuri, orizonturi subțiri de gresii, calcare și conglomerate.
Tip	Subregiune a Podișului Moldovei
Ax hidrografic	• Râul Suceava • Râul Siret
Localități principale	Cernăuți, Rădăuți, Suceava, Fălticeni, Pașcani
Caracteristici	• Cel mai înalt din Podișul Moldovei (689 m în Poiana Ciungilor) • Structură monoclinală, necutată
Modifică date / text

Se delimitează între Câmpia Moldovei, aflată la nord-est, subregiunea Podișului Central Moldovenesc a Podișului Bârladului, aflat la sud-est, Carpații Orientali^[2] (Obcinele Bucovinei)^[3] și Subcarpații Moldovei, aflați la sud-vest.^[2] În viziunea lui Vintilă M. Mihăilescu, limita sa nordică este constituită de unele sectoare de cuestă ale văilor Prutului și Ceremușului, prin care este despărțit de Podișul Hotinului^[3] din Podișul Moldovei de Nord și de Bazinul Prutului Superior din Podișul Pocuției.^[4]

În partea de nord se află frontiera între România și Ucraina.^[2] Suprafața sa, de circa 9000 km² pe teritoriul României, reprezintă o treime din cea a suprafeței din România a Podișului Moldovei și se desfășoară de la nord-vest la sud-est, pe o lungime de aproximativ 150 km și de la est la vest, pe o lățime de circa 65 km. Este zona cea mai înaltă a Podișului Moldovei (689 m în Poiana Ciungilor) și are o climă mai răcoroasă și mai umedă, precum și caracteristici bio-pedologice mai apropiate de specificul Europei Centrale decât de cel al Europei de Est.^[2]

Diviziunile sale geografice principale sunt:^[2]

• Dealurile Cernăuțiului^[4]
• Podișul piemontan Ciungi^[2]
• Depresiunea Rădăuți^[2]

• Culoarul Moldovei^[2]
• Podișul Dragomirnei^[2]
• Podișul Fălticenilor^[2]

• Depresiunea Liteni^[2]
• Culmea Siretului^[2]
• Culoarul Siretului^[2]

Este alcătuit din formațiuni sarmațiene de depozit necutate cu structură monoclinală și litologie variată, respectiv dintr-un complex de argile și marne cu alternanță de nisipuri, la care în sectoare diverse se adaugă orizonturi subțiri de gresii, calcare și conglomerate. Acestea se distribuie sub forma unor orizonturi cu rezistență diferită la eroziune.^[2]