România în perioada neutralității în Primul Război Mondial

Deși legată de Imperiul Austro-Ungar printr-un tratat secret de alianță, din 1883, România alege să se declare neutră la izbucnirea ostilităților, în iulie 1914, prevalându-se de interpretarea clauzelor relative la „casus foederis”. În anii neutralității, guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu a adoptat o atitudine de expectativă, în ciuda faptului că toate părțile implicate în conflict au făcut presiuni asupra României combinate cu promisiuni, pentru a li se alătura.

Articol principal: Participarea României la Primul Război Mondial

România în perioada neutralității în Primul Război Mondial
Parte din Primul Război Mondial
Trupe românești la Bătălia de la Mărășești din 1917
Informații generale
Perioadă 28 iulie 1914 - 27 august 1916 Loc Regatul României
Beligeranți
Regatul României Imperiul Rus	Imperiul German Imperiul Austro-Ungar Regatul Bulgariei Imperiul Otoman
Conducători
Ioan Culcer Alexandru Averescu Eremia Grigorescu Mihail Aslan Constantin Prezan Alexei Brusilov Andrei Zaioncikovski	Erich von Falkenhayn August von Mackensen Arthur Arz von Straussenburg Nicola Jekov
Efective
1916:[1]:p. 254 658,088[2] 50,000 1917:[3] 400,000 1,000,000	750,000[1]:p. 254 143,049 (1916)[4]:p. 792 20,000 (1916)[4]:p. 283
Pierderi
România: 535,706+ toate cauzele[5] Rusia: ?	Germania: 47.000+ morți și răniți Austro-Ungaria: ? Bulgaria: ?
Modifică date / text

Acțiuni politico-diplomatice

Pe plan intern:

Pe plan extern

Pregătiri militare pentru război

Pregătirea mobilizării

Pregătirea teritoriului și a infrastructurii

Reorganizarea Armatei