Rusalka (mitologie)

În folclorul slav, termenul rusalka (din limba slavă veche), (plural în română rusalce); (în rusă руса́лка; în poloneză rusałka) se referă la o ființă de sex feminin, de multe ori rău-intenționată față de oameni și asociată frecvent cu domeniul acvatic. Rusalca ar fi fost un duh al râurilor, lacurilor, pădurilor și câmpurilor, închipuit în mitologia slavă ca o fată tânără îmbrăcată în alb, care atrage pe tineri în fundul apelor, înecându-i.^[1] Este un personaj cu formele cele mai variate de reprezentare ale mitologiei populare, existente în Nordul Rusiei, în regiunea Volgăi, în Ural, în Siberia nordică, care se deosebesc esențial de cele din Rusia vestică și cea sudică.^[2]

Ivan Kramskoi, Русалки (Rusalce), 1871

Folcloriștii au propus o varietate de teorii despre originea acestui termen, inclusiv faptul că rusalcele fac parte din păgânismul slav, unde ar fi fost considerate ca spirite binevoitoare. Rusalcele apar astăzi atât în mass-media, cât și în cultura populară modernă, mai ales în țările vorbitoare de limbi slave, în mare parte datorită asemănării acestora cu sirenele.