Stare cuantică

În mecanica cuantică, prin stare cuantică se înțelege starea unui sistem cuantic izolat. O anumită stare cuantică creează o anumită distribuție de probabilitate pentru valorile fiecărei mărimi observabil^⁠(d) și fiecăreia din posibilele rezultate ale Format:Ill-wd Q907385 parametrilor și a mărimilor observabile ale sistemului.

A cunoaște starea cuantică la un moment dat sau a unui interval timp determinat din evoluția sistemului presupune epuizarea oricăror preziceri în legătură cu comportarea viitoare a sistemului.^[1][2]

Generalizări matematice

Stările cuantice pot fi formulate în funcție de mărimile observabile printr-o expresie numită funcție de undă, mai degrabă decât ca vectori ai unui spațiu vectorial. Astfel, există funcționale liniare normalizate pozitive în C*-algebră, sau uneori alte clase de algebre de observabile.

A se vedea și

• Bază ortonormată
• Introducere în mecanica cuantică
• Oscilator armonic cuantic
• Poartă logică cuantică
• Qubit
• Sfera Bloch
• Starea Greenberger–Horne–Zeilinger
• Starea staționară
• Stare vectorială redusă
• Starea W
• Starea de bază
• Teorema neclonării
• Teorema PBR
• Tranziția electronului în atomi