Taxă pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA, VAT în engleză) este o taxă pe consum care se aplică pe valoarea adăugată în fiecare etapă a producției și distribuției unui produs. TVA este similară și deseori comparată cu taxa de vânzări. TVA este o taxă indirectă, deoarece consumatorul final care suportă povara taxei nu este entitatea care o plătește efectiv. În diverse jurisdicții, anumite bunuri și servicii sunt scutite de la taxă.^[1]

O hartă a țărilor și teritoriilor după statutul lor de TVA, 2019

     Fără TVA

     TVA

Produsele exportate în alte țări sunt scutite de TVA, de obicei printr-o rambursare acordată exportatorului. TVA este implementată ca o taxă bazată pe destinație, adică rata taxei este stabilită în funcție de locația clientului. TVA reprezintă aproximativ o cincime din veniturile fiscale totale la nivel mondial și printre membrii OCDE. Începând cu ianuarie 2025, 175 dintre cele 193 de țări membre ONU utilizează TVA, inclusiv toți membrii OCDE, cu excepția Statelor Unite.^[2]

În România, înainte de 1989 s-a aplicat o taxă unică. În perioada 1989-1993 s-a aplicat o taxă cumulată (impozit pe circulația mărfurilor), iar din 1993 o taxă pe valoarea adăugată. În prezent sunt în vigoare 3 cote de TVA: o cotă standard de 21% și două cote reduse de 11% și 5%.^[3]

Istoric

Industriașul german Wilhelm von Siemens a propus conceptul de taxă pe valoarea adăugată în 1918 pentru a înlocui taxa pe cifra de afaceri din Germania. Cu toate acestea, taxa pe cifra de afaceri nu a fost înlocuită până în 1968.^[4]

Varianta modernă a TVA-ului a fost implementată pentru prima dată de Maurice Lauré, co-director al autorității fiscale franceze, care a introdus TVA pe 10 aprilie 1954 în colonia Franței din Coasta de Fildeș. Considerând experimentul un succes, Franța a introdus TVA și pe teritoriul său în 1958. Inițial, TVA a fost aplicată marilor întreprinderi, dar în timp a fost extinsă pentru a include toate sectoarele de afaceri. În Franța, TVA este cea mai mare sursă de finanțare a statului, reprezentând aproape 50% din veniturile statului.^[5][6]

În 1960, după crearea Comunității Economice Europene, Comisia Europeană, sub conducerea profesorului Fritz Neumark, a stabilit ca obiectiv principal eliminarea distorsiunilor concurențiale cauzate de sistemele naționale de taxe indirecte. Raportul Neumark, publicat în 1962, a concluzionat că modelul TVA francez ar fi cel mai simplu și eficient sistem de taxă indirectă. Acest raport a condus la adoptarea a două directive TVA de către CEE în aprilie 1967, care au oferit un model pentru introducerea TVA în toate statele membre ale CEE. După introducerea acestora, celalalte state membre (inițial Belgia, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Germania de Vest) au introdus TVA.

Implementare

TVA poate fi bazată pe contabilitate sau pe factură. Toate țările care colectează TVA, cu excepția Japoniei, folosesc metoda facturii.

Prin utilizarea facturilor, fiecare vânzător plătește TVA pentru vânzările sale și transmite cumpărătorului o factură care indică suma taxei plătite, excluzând deducerile fiscale (taxa pe intrări). Cumpărătorii care adaugă valoare și revând produsul plătesc TVA pentru propriile vânzări (taxa pe ieșiri). Diferența dintre taxa pe ieșiri și taxa pe intrări este suma plătită guvernului (sau rambursată, în cazul unui rezultat negativ).

Prin metoda contabilă, taxa se calculează ca procentaj din diferența dintre vânzări și cumpărări din conturile taxate.

Beneficii

TVA de 10%

TVA-ul oferă un stimulent pentru întreprinderi să se înregistreze și să păstreze facturile prin aplicarea cotei zero pentru anumite bunuri și scutiri pentru bunurile care nu sunt revândute. Prin înregistrare, o firmă își documentează cumpărăturile și poate fi eligibilă pentru un credit TVA.^[7]

Principalele beneficii ale TVA-ului sunt:^[8]

• nu distorsionează deciziile de producție ale firmelor, în comparație cu multe alte forme de impozitare;^[9]
• este greu de evitat
• generează o sumă substanțială de venituri.^[10]

Critici

Regresivitate

TVA-ul a fost criticat de opozanți ca o taxă regresivă, ceea ce înseamnă că persoanele cu venituri mai mici plătesc o proporție mai mare din venitul lor în comparație cu persoanele mai bogate deoarece au tendința de a consuma mai mult. Apărătorii răspund că raportarea nivelurilor de impozitare la venit este un standard arbitrar și că TVA-ul este, de fapt, o taxă proporțională. Un studiu al OCDE a constatat că TVA-ul ar putea fi chiar ușor progresiv.^[11][12][13]

Recesivitatea efectivă a TVA-ului poate fi redusă prin aplicarea unei cote mai mici pentru produsele care sunt consumate mai frecvent de persoanele cu venituri mici. Unele țări compensează prin implementarea de plăți de transfer țintite către persoanele cu venituri mici.^[14][15]

Pierdere fără câștig

Incidența TVA-ului poate să nu revină integral consumatorilor, deoarece comercianții tind să absoarbă TVA-ul pentru a-și menține volumele de vânzări. În schimb, nu toate reducerile de TVA se reflectă în prețuri mai mici. TVA-ul conduce astfel la o pierdere fără câștig dacă reducerea prețurilor face ca o afacere să opereze sub pragul de profitabilitate. Acest efect este vizibil atunci când TVA-ul este redus sau eliminat.^[16]

Circuit financiar inutil

În unele țări, o parte din veniturile aparent generate prin TVA sunt „circulate”, adică contribuabilii primesc bani pentru a plăti taxa, ceea ce reduce veniturile nete. Acest fenomen apare deoarece TVA-ul este inclus în indicele prețurilor, iar beneficiile de stat (pensiile, ajutoarele sociale, salariile din sectorul public) sunt indexate după acest indice și reduce venitul real colectat de stat.^[17]

Fraudă

Frauda carusel

TVA-ul oferă oportunități distincte pentru evaziune și fraudă, în special prin abuzul mecanismului de credit și rambursare.^[18] În România, frauda prin supra-cererea TVA a atins niveluri de până la 34%.^[19]

Exporturile sunt scutite de la TVA, creând oportunități pentru fraudă. În Europa, principala sursă de probleme este frauda tip „carousel”. Această fraudă a apărut în anii 1970 în țările Benelux și a devenit o problemă majoră în Regatul Unit.

Costuri de conformare

În sistemul TVA, și producătorii și companiile de distribuție suportă costuri administrative suplimentare pentru gestionarea documentației necesare colectării TVA-ului, ceea ce crește costurile generale și prețurile. Costurile de conformare sunt considerate o povară pentru afaceri, cu un impact mai mare asupra afacerilor mici.^[20]

Jurisdicții

Uniunea Europeană

Cotele de impozitare TVA în UE

Taxa pe valoarea adăugată în Uniunea Europeană este obligatorie pentru statele membre ale Uniunii Europene. TVA-ul UE stabilește locul în care are loc livrarea și consumul, ceea ce determină care stat colectează TVA și la ce rată.

Fiecare stat trebuie să respecte legislația TVA a UE, care impune o rată standard minimă de 15% și una sau două rate reduse care să nu fie mai mici de 5%. Unele state membre UE aplică o rată de TVA de 0% pentru anumite produse; aceste state au convenit acest lucru ca parte a aderării lor (de exemplu, ziarele și anumite reviste în Belgia).

Anumite bunuri și servicii trebuie să fie scutite de TVA (de exemplu, serviciile poștale, asistența medicală, împrumuturile, asigurările, pariurile), iar alte produse sunt implicit scutite de TVA, dar statele pot opta să aplice TVA asupra lor (cum ar fi terenurile și anumite servicii financiare). Luxemburg aplică cea mai mică rată, de 17%, iar Ungaria aplică cea mai mare, de 27%. Doar Danemarca nu are o rată redusă.

Polonia

TVA-ul a fost introdus în 1993. Rata standard este de 23%. Produsele și serviciile care beneficiază de o cotă redusă de 8% includ anumite produse alimentare, ziare, bunuri și servicii legate de agricultură, medicină, sport și cultură.

O cotă de 5% se aplică alimentelor de bază (cum ar fi carnea, fructele, legumele, produsele lactate și de panificație), articolelor pentru copii, produselor de igienă și cărților.

Bunurile exportate, serviciile de transport internațional, livrarea anumitor echipamente hardware pentru instituțiile de învățământ, vasele și transportul aerian beneficiază de cotă zero.

Serviciile de taxi au o taxă forfetară de 4%. Fermierii plătitori de TVA care furnizează produse agricole către entități impozabile pot beneficia de o rambursare de 7%.^[21]

România

Cota de TVA în România a evoluat astfel:

• 1 iulie 1993 – 31 decembrie 1994 – 18% și cota 0
• 1 ianuarie 1995 – 31 ianuarie 1998 – 18%, 9% și cota 0
• 1 februarie 1998 – 31 decembrie 1999 – 22%, 11% și cota 0
• 1 ianuarie 2000 – 31 mai 2002 – 19% și cota 0
• 1 iunie 2002 – 31 decembrie – 2003 - 19%
• 1 ianuarie 2004 – 1 iulie 2010 – 19%, 9% si 0%
• De la 1 iulie 2010, TVA-ul a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%
• De la 1 ianuarie 2016, TVA a scăzut cu patru procente - de la 24% la 20%.
• De la 1 ianuarie 2017, TVA a scăzut cu un procent - de la 20% la 19%.
• De la 1 august 2025, TVA a crescut cu două procente - de la 19% la 21%.

Persoanele impozabile sunt entitățile care desfășoară activități economice și trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA, cu excepția unor categorii precum microîntreprinderile.

Operațiunile sunt clasificate în taxabile, scutite cu drept de deducere și scutite fără drept de deducere, iar TVA-ul se aplică în funcție de aceste categorii. Suportatorul final al taxei este consumatorul, care nu poate deduce TVA-ul.

TVA-ul colectat de o firmă reprezintă suma taxei aplicate vânzărilor, din care se deduce TVA-ul plătit pentru achiziții, iar diferența se virează către bugetul de stat.

Termenul de plată este stabilit de legislația fiscală și sancțiunile se aplică pentru nerespectarea obligațiilor privind TVA.

Deductibilitate

Deductibilitatea sau taxa deductibilă se referă la taxa pe valoare adăugată plătită de o firmă pentru achiziționarea de bunuri și servicii necesare pentru buna desfășurare a afacerii.

TVA-ul colectat reprezintă suma totală a taxei pe valoarea adăugată pe care o companie o colectează de la clienți. Această colectare are loc prin intermediul facturilor emise pentru bunurile și serviciile vândute.

TVA-ul deductibil poate fi dedus din TVA-ul colectat și ulterior plătit statului, astfel încât diferența să fie achitată către bugetul de stat.

În funcție de categoria în care se încadrează, bunurile și serviciile se împart în:

• Bunuri și servicii cu drept de deducere:
  • achizițiile de bunuri pentru revânzare – TVA-ul plătit la cumpărarea de bunuri pe care afacerea le va revinde poate fi considerat TVA deductibil;
  • achizițiile de servicii – TVA-ul plătit pentru diverse servicii necesare în desfășurarea activității economice, precum serviciile de consultanță, contabilitate, reparații, întreținere a echipamentelor etc.;
  • achizițiile de bunuri de capital – TVA-ul plătit la cumpărarea de bunuri de capital, cum ar fi echipamente, mașini sau mobilier, poate fi dedus pe parcursul perioadei de amortizare a acestora;
  • cheltuielile cu utilitățile – TVA-ul aferent facturilor de utilități (electricitate, apă, gaze etc.) folosite în scopul activității economice poate fi considerat TVA deductibil;
  • cheltuielile cu transportul – TVA-ul plătit pentru serviciile de transport utilizate în legătură cu activitatea comercială, fie că este vorba despre transportul mărfurilor sau deplasarea angajaților.

• Bunuri și servicii fără drept de deducere:
  • bunurile și serviciile destinate exclusiv utilizării personale sau pentru alte scopuri necomerciale;
  • serviciile medicale și asistența medicală;
  • educația și formarea profesională, cu anumite excepții;
  • operațiunile legate de asigurări și operațiunile financiare.^[22]

Rate ale TVA

Uniunea Europeană

Țară	Valoare
	Standard	Redus
Austria	20%	12% sau 10%
Belgia	21%	12% sau 6%
Bulgaria	20%	7% [23]
Cipru	15%	8% sau 5%[23]
Cehia	21%	15% sau 10%[23]
Croația	23%	10% sau 0%
Danemarca	25%
Estonia	20%	9%
Finlanda	23%	13% sau 9%
Franța	20%[24]	5,5% sau 2,1%
Germania	19%	7%
Grecia [23]	23% (16% în insulele Egee)	13% (6,5% pentru hoteluri și farmacii), 8% și 4% pentru insulele din marea Egee
Ungaria	27%	18% sau 5%[23]
Irlanda	23%	13,5% sau 9,0% sau 4,8% sau 0%
Italia	22%	10%, 4%
Letonia[23]	21%	12% sau 0%
Lituania	21%	9% sau 5%
Luxemburg	15%	12%, 9%, 6%, sau 3%
Malta	18%	5%
Țările de Jos	21%	6% sau 0%
Portugalia	23% 15% în Madeira și Azores (Minim 70% din cota continentală)	13% sau 6% (8% sau 4% în Madeira și Azores (Minim 70% din cota continentală))
Polonia[23]	23%	8%, 5% sau 0%
România	19% (de la 1 ianuarie 2017)	9% (alimente, băuturi nealcoolice, medicamente, proteze, apa potabilă, irigații, ingrășăminte, pesticide, semințe, prestări de servicii agricole) sau 5% (servicii hoteliere, catering, evenimente culturale, manuale școlare și publicații nepublicitare, locuințele sub 120mp, produsele eco sau tradiționale)
Slovacia[23]	20%	10% sau 6%
Slovenia	22%	9,5%
Spania[23]	21%, 5% în Insulele Canare	7% sau 4% 4% sau 2% în Insulele Canare
Suedia	25%	12% sau 6%

Țări din afara Uniunii Europene

Țară	Cotă	Cotă redusă	Numele local al Taxei pe Valoarea Adăugată
Albania	20%	0%	TVSH = Tatimi mbi Vlerën e Shtuar
Andorra[25]	4.5%	1%	IVA = Impost sobre el Valor Afegit
Azerbaidjan	18%	10.5% sau 0%	ƏDV = Əlavə dəyər vergisi
Argentina	21%	10.5% sau 0%	IVA = Impuesto al Valor Agregado
Armenia	20%	0%	AAH = Avelac’vaç aržek’i hark ԱԱՀ = Ավելացված արժեքի հարկ
Australia	10%	0%	GST = Goods and Services Tax
Belarus	20%		ПДВ = Падатак на дададзеную вартасьць
Barbados	17.5%		VAT = Value Added Tax
Bosnia și Herțegovina	17%	0%	PDV = Porez na dodanu vrijednost
Brazilia	12% + 25% + 5%	0%	*IPI - 12% = Imposto sobre produtos industrializados (Taxă asupra produselor industrializate) - Federal Tax ICMS - 25% = Imposto sobre circulação e serviços (Taxă asupra comerțului și serviciilor) - State Tax ISS - 5% = Imposto sobre serviço de qualquer natureza (Taxă asupra tuturor serviciilor prestate) - taxa în oraș *IPI = Imposto sobre produtos industrializados (Taxă asupra produselor industrializate) poate ajunge la peste 60% la produsele importate.
Bolivia	13%		IVA = Impuesto al Valor Agregado
Canada	5% GST+0%-10%PST(HST)	5%/0%2	GST = Goods and Services Tax, TPS = Taxe sur les produits et services; HST1 = Harmonized Sales Tax, TVH = Taxe de vente harmonisée
Chile	19%		IVA = Impuesto al Valor Agregado
Columbia	16%		IVA = Impuesto al Valor Agregado
China3	17%	13% pentru alimente și combustibil pentru case; 6% sau 3%	增值税 (pinyin:zēng zhí shuì)
Republica Dominicană	16%	12% sau 0%	ITBIS = Impuesto sobre Transferencia de Bienes Industrializados y Servicios
Ecuador	12%		IVA = Impuesto al Valor Agregado
Egipt	10%		VAT = Value Added Tax (الضريبة على القيمة المضافة)
El Salvador	13%		IVA = Impuesto al Valor Agregado o "Impuesto a la Transferencia de Bienes Muebles y a la Prestación de Servicios"
Etiopia	15%		VAT = Value Added Tax
Fiji	15%	0%	VAT = Value Added Tax
Georgia	18%	0%	DGhG = Damatebuli Ghirebulebis gdasakhadi დღგ = დამატებული ღირებულების გადასახადი
Guatemala	12%		IVA = Impuesto al Valor Agregado
Guyana[26]	16%	0%	VAT = Value Added Tax
Iran	3%		VAT = Value Added Tax (مالیات بر ارزش افزوده)
Islanda	25.5%	7%4	VSK, VASK = Virðisaukaskattur
India5	13.5%	5%, 1%, sau 0%	VAT = Valued Added Tax
Indonezia	10%	5%	PPN = Pajak Pertambahan Nilai
Israel6	16%7(Eilat 0%)	0% (fructe și zarzavaturi, servicii legate de turism, diamante, transport aerian și închirierea apartamentelor)	Ma'am = מס ערך מוסף
Japonia	8%[27]		Consumption tax = 消費税
Coreea de Sud	10%		VAT = 부가세(附加稅, Bugase) = 부가가치세(附加價値稅, Bugagachise)
Insula Jersey8	5%	0%	GST = Goods and Services Tax
Iordania	16%		GST = Goods and Sales Tax
Kazahstan	12%		ҚCҚ = Қосымша салық құны (Kazakh) НДС = Налог на добавленную стоимость (Russian) VAT = Value Added Tax
Liban	10%		TVA = Taxe sur la valeur ajoutée
Liechtenstein[28]	7.6%	3.6% (servicii de cazare) sau 2.4%	MWST = Mehrwertsteuer
Maroc	20%		GST = Goods and Sales Tax (الضريبة على القيمة المضافة)
Republica Moldova	20%	8%, 5% sau 0%	TVA = Taxa pe Valoarea Adăugată
Macedonia de Nord	18%	5%	ДДВ = Данок на Додадена Вредност, DDV = Danok na Dodadena Vrednost
Malaysia9	10%		GST = Goods and Services Tax (Government Tax)
Mexic	16%	11%, 0%	IVA = Impuesto al Valor Agregado
Muntenegru	17%		PDV = Porez na dodatu vrijednost
Mauritius	15%		VAT = Value Added Tax
Nepal	13%	0%	VAT = Value Added Taxes
Noua Zeelandă	15%		GST = Goods and Services Tax
Norvegia	25%	14% sau 8%	MVA = Merverdiavgift (bokmål) or meirverdiavgift (nynorsk) (informally moms)
Palestine	14.5%		VAT = Value Added Tax
Pakistan	16%	1% or 0%	GST = General Sales Tax
Panama	7%		ITBMS = Impuesto de Transferencia de Bienes Muebles y Servicios
Paraguay	10%	5%	IVA= Impuesto al Valor Agregado
Peru	16%+2%		IGV - 16% = Impuesto General a la Ventas IPM - 2% Impuesto de Promocion Municipal
Filipine	12%10		RVAT = Reformed Value Added Tax, locally known as Karagdagang Buwis / Dungag nga Buhis
Regatul Unit	20%	5% sau 0%
Rusia	18%	10% sau 0%	НДС = Налог на добавленную стоимость, NDS = Nalog na dobavlennuyu stoimost’
Sfântul Kitts și Nevis	17%		VAT = Value Added Tax
Serbia	20%	8% sau 0%	ПДВ = Порез на додату вредност, PDV = Porez na dodatu vrednost
Singapore	9%		GST = Goods and Services Tax
Africa de Sud	14%	0%	BTW=Belasting op Toegevoegde Waarde; VAT = Valued Added Tax
Sri Lanka	12%	0%	VAT = Valued Added Tax este în vigoare din 2001 în Sri Lanka. Începând cu bugetul din 2001, cotele au fost revizuite la 12% și 0% de la cotele vechi de 20%, 12% și 0%
Elveția	8%[29]	3.8% (pentru sectorul hotelier) și 2.5% (alimente, cărți, ziare, medicamente)[29]	MWST = Mehrwertsteuer, TVA = Taxe sur la valeur ajoutée, IVA = Imposta sul valore aggiunto, TPV = Taglia sin la Plivalur
Taiwan	5%
Thailanda	7%		VAT = Value Added Tax, ภาษีมูลค่าเพิ่ม
Trinidad-Tobago	15%	0%
Turcia	18%	8% sau 1%	KDV = Katma değer vergisi
Ucraina	20% (17% din ianuarie 2014)	0%	ПДВ = Податок на додану вартість, PDV = Podatok na dodanu vartist’.
Uruguay	22%	10%	IVA = Impuesto al Valor Agregado
Uzbekistan	20 %		НДС = Налог на добавленную стоимость
Vietnam	10%	5% sau 0%	GTGT = Giá Trị Gia Tăng
Venezuela	12%	11%	IVA = Impuesto al Valor Agregado

Nota 1: HST este un combinat la nivel federal/provincial TVA-ul este colectat în unele provincii. În restul Canadei, GST-ul este 5% federal TVA-ul și dacă există, o taxă Taxa Provincială pe vânzări (PST) este o taxă separată.

Nota 2: Nu există o cotă redusă cu adevărat, dar se oferă avantaje fiscale pentru casele noi care au o cotă de 4,5%.

Nota 3: Această taxă nu se aplică în Hong Kong și Macau, care sunt independente din punct de vedere financiar ca regiune administrată specială.

Nota 4: Rata a fost 14% până la 1 martie 2007 când a fost redusă la 7%. Taxa redusă se aplică la costuri încălzire, lucruri imprimate (ziare), facturi de restaurant (notă), prestări hoteliere și majoritatea alimentelor.

Nota 5: TVA-ul nu este implementant în 2 din cele 28 de state din India.

Nota 6: Exceptie Eilat, unde taxa nu este crescută.^[30]

Nota 7: TVA-ul în Israel este un status de flux. A fost redus de la 18% la 17% ăn Martie 2004, la 16.5% în Septembrie 2005, apoi la 15.5% în Iulie 2006. A fost crescută din nou la 16.5% în Iulie 2009 doar ca să fie scăzută din nou la rata curentă de 16% în 1 ianuarie 2010.

Nota 8: Introducerea unei taxe de bunuri și vânzări de 3% în 6 mai 2008 a înlocuit Taxa de impozit pe încasări dupa reducerea de taxe.

Nota 9: In the 2005 Budget, the government announced that GST would be introduced in January 2007. Many details have not yet been confirmed but it has been stated that essential goods and small businesses would be exempted or zero rated. Rates have not yet been established as of June 2007.

Nota 10: Președintele Filipinelor are puterea de a crește taxele la 12% după 1 ianuarie 2006. Taxa a fost crescută la 12% în 1 februarie.^[31]

Lectură suplimentară

• Terzea Viorel. TVA : Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Partea 1. București, Editura Universul Juridic, 2023, 600 p. ISBN 9786063911552
• Terzea Viorel. TVA : Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Partea 2. București, Editura Universul Juridic, 2023, 846 p. ISBN 9786063911569
• Terzea Viorel. TVA : Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Partea 3. București, Editura Universul Juridic, 2023, 860 p., ISBN 9786063911637