Ucrainenii din România

Ucrainenii (în ucraineană Українці) sunt al treilea grup etnic minoritar din România ca mărime, numărând 50.900 de persoane conform recensământului din 2011 (61.350 de persoane conform recensământului din 2002), adică 0,3% din totalul populației.

Ucrainenii din România Українці Румунії
Ucrainenii din România (2021)
Populație totală
61.350 (0,3%) (2002)
Regiuni cu populație semnificativă
Județul Maramureș 34027 [1][2] Județul Suceava 8.506 (0,93%)[3] Județul Timiș 7.321 (1,08%) Județul Caraș-Severin 2.579 (0.94%)
Limbi vorbite
Ucraineană, Română
Religii
Greco-Catolicism, Ortodoxism
Grupuri înrudite sau legate cultural
Ucrainenii din Slovacia, Ucrainenii din Republica Moldova, Ucrainenii din Voivodina, Ucrainenii din Rusia
Note
Vezi și: Ucraineni, Limba ucraineană, România.

Ucrainenii din România (2011)

Ucrainienii din România (2002)

Descriere

Ucrainenii trăiesc mai ales în nordul țării, în zonele din apropierea graniței cu Ucraina. Mai mult de jumătate din ucrainenii din România se află în Județul Maramureș, unde sunt 6,67% din totalul populației județului. Un număr semnificativ de ucraineni se găsesc și în Județul Suceava (8.506 persoane) și Județul Timiș (7.261 persoane). În județul Tulcea au fost numărați 1.279 ucraineni. În 12 comune din România, ucrainenii dețin majoritatea.

Ca minoritate etnică recunoscută oficial, ucrainenii au un scaun asigurat în Camera Deputaților. Ștefan Tcaciuc a ocupat această poziție din 1990 până la moartea sa în 2005, când a fost înlocuit de către Ștefan Buciuta. În urma alegerilor parlamentare din 09.12.2012 locul de deputat al minorității Ucrainene l-a ocupat avocatul Ioan Maricico. Liceul "Taras Șevcenko" din Sighetu Marmației este dedicat minorității ucrainene, aici se predă în limba ucraineană. În unele regiuni, ucrainenii dețin denumiri alternative: "rusini","ruteni" (în Maramureș, Bucovina, Banat și Crișana), "huțuli" (în zona muntoasă a Bucovinei) sau "haholi" (în Dobrogea). În trecut erau deseori numiți "ruși" sau "rusnaci" (nu în sens peiorativ! ), denumire acordată în general slavilor răsăriteni. Astfel, unele localități din nordul Carpaților Răsăriteni poartă toponime care derivă din cuvântul "rus": Ruscova, Rus, Câmpulung Rusesc, Rușii-Munți, Rușii-Mănăstioara etc.

Personalități ucrainene în România

Olha Kobîleanska

• Olha Kobîleanska - scriitoare
• Lev Kohut - avocat, jurnalist, figură politică
• Vasil Dutciak - politician, unul din liderii politici ai ucrainenilor din România interbelică, deputat în România Mare (1930–1932)
• Anna Lesko - cântăreață, pictoriță, textieră
• Semen Halițki - lider comunist
• Eusebius Mandyczewski - compozitor, dirijor de cor și muzicolog
• Emil Bodnăraș (născut Bodnarenko) - lider comunist român, general al Armatei Române
• Vasile Luțac - muzician, profesor
• Ștefan Tcaciuc - deputat, poet, traducător
• Ștefan Buciuta - politician, deputat
• Nicolae-Miroslav Petrețchi - politician, deputat
• Natalia Pancec-violonista
• Codrea Elvira-Ministru al Educatiei
• Alexandru Ivan Greceniuc - membru al Consiliului de Tineret al Presedintelui Ucrainei
• Nicolae Tcaciuc-Albu - traducător, istoric literar
• Miroslava-Olga Șandru (născută Copaciuc) - etnografă și folcloristă
• Ostap Vîlșina - scriitor
• Iuliana Marciuc - prezentatoare TV ^{[necesită citare]}

Vezi și

• Limba ucraineană în România
• Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România
• Vicariatul Ortodox Ucrainean din România