afretare

română

Etimologie

Din a afreta.

Pronunție

• AFI: /a.fre'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului afretare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	afretare	afretări
Articulat	afretarea	afretările
Genitiv-Dativ	afretării	afretărilor
Vocativ	afretareo	afretărilor

1. acțiunea de a afreta; navlosire.

Sinonime

• navlosire

Cuvinte apropiate

• afreta

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online