alega

română

Etimologie

Din latină alligāre.

Limba literară preferă forma simplă lega, cu același sens, dar în limba populară are o circulație intensă. Este dublet al lui alia.

Pronunție

• AFI: /a.le'ga/

Verb

Conjugarea verbului se alega
Infinitiv	a se alega
Indicativ prezent pers. 1 sg.	mă aleg
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să se alege
Participiu	alegat
Conjugare	I

1. (v.refl.) (înv. și pop.) a insista pe lângă cineva, a se lega, a se ține de capul cuiva.

Sinonime

• se lega

Cuvinte derivate

• alegare
• alegat

Paronime

• alege
• lega

Traduceri

a se lega, a se ține de capul cuiva

engleză: latch on (English)

suedeză: fästa sig (svenska)

Etimologie

Din franceză alléguer < latină allegare.

Verb

Conjugarea verbului alega
Infinitiv	a alega
Indicativ prezent pers. 1 sg.	aleghez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să alegheze
Participiu	alegat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (jur.) a invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni.

Sinonime

• afirma, invoca

Traduceri

a invoca

engleză: allege (English) finlandeză: väittää (suomi) franceză: alléguer (français) germană: behaupten (Deutsch) greacă: αναφέρω (Ελληνικά) (anaféro), ισχυρίζομαι (Ελληνικά) (ishyrizomai), προφασίζομαι (Ελληνικά) (profasízomai) italiană: asserire (italiano), addurre (italiano), dichiarare (italiano)

maghiară: állít (magyar) poloneză: twierdzić (polski) portugheză: alegar (português) spaniolă: alegar (español) suedeză: åberopa (svenska), hävda (svenska), påstå (svenska) turcă: iddia etmek (Türkçe)

Referințe

• DEX online