aluneca

română

Variante

• luneca

Etimologie

Din latină lubricare.

Pronunție

• AFI: /a.lu.neˈka/

Verb

Conjugarea verbului aluneca
Infinitiv	a aluneca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	alunec
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să alunece
Participiu	alunecat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a-și pierde echilibrul, călcând pe o suprafață lucioasă (și a cădea, a se prăbuși).
2. a se mișca lin, fără a întâmpina vreo rezistență; (despre două corpuri aflate în contact) a se deplasa unul față de celălalt tangențial, fără a se rostogoli; a se strecura ușor.
3. (fig.) a se abate, a se lăsa ispitit; a greși.

Sinonime

• 1: se da, luneca
• 2: deplasa
• 3: (înv. și pop.) scăpăta

Cuvinte derivate

• alunecare
• alunecător
• alunecătură
• alunecos
• alunecuș

Traduceri

a-și pierde echilibru

catalană: lliscar (català) engleză: slip (English) finlandeză: liukua (suomi) franceză: glisser (français) germană: ausrutschen (Deutsch)

greacă: γλιστρώ (Ελληνικά) neerlandeză: slippen (Nederlands), uitglijden (Nederlands), falen (Nederlands) portugheză: deslizar (português) spaniolă: deslizarse (español) suedeză: halka (svenska), glida (svenska)

Referințe

• DEX online