ascet

română

Etimologie

Din franceză ascète.

Pronunție

• AFI: /as'ʧet/

Substantiv

Declinarea substantivului ascet
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ascet	asceți
Articulat	ascetul	asceții
Genitiv-Dativ	ascetului	asceților
Vocativ	ascetule	asceților

1. (livr.) pustnic, sihastru; (fig.) persoană care duce o viață austeră și retrasă.

Cuvinte derivate

• ascetă

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• caste
• cetaș
• secat

Referințe

• DEX '98 via DEX online